RAPORT Publicitatea politică online 2019-2023: unde s-au dus banii?

EFOR a lansat două rapoarte de analiză, care ilustrează cum s-au cheltuit banii pentru publicitate politică și electorală între 2019 și 2023, prin Facebook și Google, precum și care au fost temele principale vehiculate de partidele politice și politicieni în ultimul an.  În același timp, am lansat și o secțiune dedicată acestui subiect pe pagina www.banipartide.ro, unde puteți căuta mai multe despre cheltuielile partidelor.

Citește raportul Publicitatea politică online: unde s-au dus banii? Vezi rapoartele interactive pe BaniPartide. (cheltuieli în social media)

Vezi și raportul privind temele politice din social media Politica online – ianuarie noiembrie 2023 (teme discutate)

 

Principalele concluzii – cheltuieli

 

  • Între 2019 și 2023 au fost cheltuite aproape 100 de milioane de lei pentru teme politice, electorale și sociale prin reclame Facebook/Instagram (80 milioane lei) și Google/Youtube (18 milioane lei), de către partide, presă și alți actori. Din acest total aproximativ 80% poate fi asociată direct cu partide politice sau politicieni. Pe lângă partide și politicieni, reclamele mai sunt plătite de publicații, ONGuri sau companii comerciale
  • Peste jumătate din acești bani au fost cheltuiți de PSD, PNL și USR.
  • USR a investit cel mai mult în comunicare online, urmat de PSD și PNL. Cu toate acestea, ca număr de reclame pe Facebook, cel mai activ a fost PNL, cu peste 70 de mii de reclame, la distanță semnificativă de PSD și USR.
  • Campaniile cu peste 10 milioane de vizualizări la Google sunt concentrate în jurul alegerilor și sunt relativ puține. Facebook a fost o resursă folosită mult mai intens.
  • Partidele au avut strategii diferite de promovare ca metode vizuale și indicatori de targeting. Pe Google s-au folosit mai mult imagini (55%) și video (40%). Atât în cazul Facebook, cât și la Google, cea mai mare parte a banilor s-au concentrat pe București, dar și pe câteva județe cu municipii importante precum Cluj, Brașov, Iași sau Timiș.
  • Pe Facebook, cheltuielile paginilor principale ale partidelor reprezintă 20-30% din totalul cheltuielilor. La majoritatea partidelor parlamentare s-a investit mult și în paginile liderilor sau foștilor lideri, însă în cazul PNL această tendință nu este la fel de vizibilă. Nu s-au investit bani în pagina SOS România sau a Dianei Șoșoacă, iar AUR a dat relativ puțin bani.
  • După cum se vede din secțiunea privind conținutul și impactul paginilor, unii din politicienii care au un număr mare de urmăritori sau multe interacțiuni nu sunt neapărat și cei care investesc mulți bani.
  • Printre cei mai activi promotori de reclame politice pe Facebook se numără și o serie de publicații. Unele dintre acestea nu au conținut propriu, ci doar promovează articole din alte publicații, ceea ce arată că ar putea fi de fapt campanii plătite pentru promovarea sau discreditarea unor partide. Am identificat o serie de publicații care promovează excesiv anumite partide. Analiza identifică mai multe astfel de pagini care susțin AUR, dar și alte partide precum PSD, PNL sau USR/Plus.
  • Promovarea partidelor nu se face doar prin paginile evidente ale partidelor, ci și prin intermediul unor astfel de publicații sau bloguri, ceea ce face finanțatorul greu de identificat, chiar dacă este asumat. În campaniile electorale sau în referendumuri, unele dintre aceste pagini ar putea avea impact, însă ele nu sunt considerate terți, care susțin un competitor, ceea ce reduce eficiența controlului și transparența generală a campaniei. De altfel, transparența beneficiarului real a unei campanii plătite rămâne problematică în unele cazuri.
  • Datele existente nu permit a înțelege mai bine cum se cheltuie subvențiile. Cu toate acestea, putem concluziona că publicitatea online este o parte infimă din publicitatea politică. În 2023, partidele au cheltuit pentru primele 11 luni 110 milioane de lei pentru presă și propagandă din subvenții, însă în librăria de reclame a Facebook nu se regăsesc mai mult de 9 milioane pentru principalele partide din România. De asemenea, din 2021 s-au cheltuit pe propagandă din subvenții mai mult de 273 de milioane de lei, ceea ce depășește cu mult publicitatea online. Acest fapt ne arată că mare parte din banii de promovare nu merg în campanii de promovare pe platformele sociale media, ci ajung la siteuri, TV și radio.

 

Proiectul este susținut de Fundația Internațională pentru Sisteme Electorale (IFES), prin Fondul de Cercetare, lansat pentru a sprijini Comunitatea de Practică pentru Transparența Campaniilor Online (CoP) IFES. Fondul își propune să încurajeze inovația prin sprijinirea schimbului practicilor de succes și dezvoltarea de noi abordări care vor crește transparența și responsabilitatea în campaniile online. Citește mai multe despre proiect aici.