Expert Forum continuă seria de analize legate de achizițiile din sistemul de sănătate cu un raport care acoperă trei subiecte legate de achiziții publice: servicii IT, echipamente medicale și reparații de echipamente medicale. Cercetarea se referă la perioada 2020-2024, însă unele dintre teme includ contracte semnate începând cu 2007. Scopul raportului este de a radiografia care sunt cele mai importante companii care sunt implicate în aceste proceduri și de a observa dacă profilul și istoricul acestora poate influența succesul la achiziții. În plus, o secțiune include concluzii despre experiențele legate de colectarea și procesarea de date și recomandări legate de modul în care autoritățile pot îmbunătăți calitatea acestora.
Bazele de date
Unele dintre companiile care au fost active au legături cu politicieni sau cu foști funcționari care au activat în sistemul sanitar. Prin intermediul analizei de față am profilat primele companii ca valoare a contractelor pentru temele acoperite. Analiza se uită la acționari/asociați, profilul economic al firmei, posibile legături politice. Nu ne propunem să analizăm punctual conținutul contractelor, ci să descoperim dacă există anumite modele care ar putea afecta integritatea procedurilor. De asemenea, nu ne-am propus să analizăm toți câștigătorii (din motive evidente de resurse), ci doar pe cei care au câștigat un procent semnificativ din contracte. În orice caz, bazele de date cu care am lucrat sunt publicate alături de raport și poate oricine să le interpreteze.
În cazul unor câștigători, informația disponibilă este mai diversă, astfel că am putut crea o imagine mai elaborată. În situația în care nu au fost identificate legături politice, dosare penale sau alte probleme care țin de imaginea unei companii, profilul este mai scurt. De asemenea, chiar dacă perioada analizată este în principal 2020-2024 am încercat să includem informații și despre istoricul firmei, întrucât poate fi relevant pentru activitatea economică a acesteia. Deși considerăm că legăturile politice sau de apropiere cu anumiți decidenți nu explică în toate cazurile succesul comercial, în altele poate fi un factor care facilitează primirea unor contracte.
Mai multe despre metodologie în raport.
Principalele concluzii
- Calitatea slabă a datelor furnizate limitează posibilitățile de analiză și a condus la eforturi susținute de procesare, care reduc de fapt capacitatea de analiză a datelor. Considerăm că acest fapt reduce și transparența proceselor de achiziție, posibilitatea de identificare a neregulilor și acuratețea unor analize precum este cea de față. Notăm posibilitatea ca unele dintre statistici să nu fie foarte precise din cauza calității datelor. Considerăm că atât timp cât guvernul și-a asumat că va publica aceste date, ele trebuie să fie și utilizabile.
- Deși există, în general, o diversitate de contracte pentru cele multe dintre firmele analizate, cu mai multe autorități contractante, în unele cazuri vedem cum societățile au un succes mai mare cu unele instituții decât cu altele. Cauzele pot fi diverse (capacitate crescută, produse specifice care sunt vândute, o relație de durată funcțională etc) și nu credem că se explică exclusiv prin posibile nereguli sau profilul lor politic.
- Deși mare parte dintre firme au avut un număr de angajați care par a se corela cu activitatea lor economică, există câteva cazuri (descrise în raport) care s-ar încadra mai degrabă în categoria ”firme de apartament”. În aceste situații, nu pare foarte evident cum poți obține cu 1-2 angajați cifre de afaceri de milioane de lei.
- Un număr relativ mare de firme analizate au/avut legături (au avut/au acționari sau alți factori de decizie, au fost fondate etc) cu partidele politice, au fost înființate de politicieni sau alte persoane cu putere asupra sistemului medical. Chiar dacă apartenența politică a unui asociat sau administrator nu creează în mod automat și succes pentru o societate comercială care participă la achiziții, poate ridica semne de întrebare. Au fost identificate mai multe firme legate de partide precum UNPR, PSD sau PNL. Deși analiza nu acoperă toate firmele, cele analizate au câștigat o parte bună din contractele publice, deci considerăm că observația este relevantă.
- În unele cazuri, asociații sau acționarii sunt legați de mai multe firme care prestează servicii sau furnizează bunuri, ceea ce indică spre o influență crescută în domeniul sănătății. Cu alte cuvinte, există grupuri de firme, cu diferite tipuri de activități și care gravitează în jurul unei singure persoane, grup de persoane sau unei familii.
- Existența unor firme ai căror asociați, administratori etc sunt implicați în dosare penale legate de achiziții arată că există un potențial de ”aranjare acestora” prin creșterea prețurilor sau furnizarea unor produse sau servicii neconforme.
- Numărul contractelor legate de proceduri cu 1 și 2 oferte este ridicat, ceea ce poate indica o competiție scăzută.
- Unele firme câștigă mult mai bine din cumpărări directe decât din contractele competitive.
- Deși o parte importantă din proceduri reprezintă licitații deschise, mai ales în cazul procedurilor pentru servicii IT și mai ales pentru cele dinainte de 2020, se observă numeroase contracte încheiate prin negocieri fără publicare, ceea ce reduce transparența procesului.
Calitatea datelor
Ne menținem concluziile legate de datele publicate, folosite în mare parte și la raportul anterior, din 2021. Întrucât ne-am concentrat mai mult asupra achizițiilor din ultimii cinci-șase ani, am observat diferențe mari între modul în care acestea sunt publicate, fapt care a îngreunat semnificativ procesarea lor. Datele utilizate pot fi puse sub semnul întrebării într-o oarecare măsură. Există dubii asupra faptului că datele exportate sunt complete, iar concluziile analizei reflectă fidel realitatea. Dificultățile cu care au fost prelucrate aceste date reprezintă o parte a analizei, poate la fel de importantă precum concluziile legate de achiziții.
Mare parte a eforturile depuse pentru realizarea acestei analize a fost dedicată colectării și procesării datelor de pe portalul data.gov.ro. După cum arătam mai sus, au fost folosite surse diverse de date. În cele din urmă am folosit mai multe surse de date pentru diferite secțiuni și ca experiment, pentru a vedea care sunt diferențele între acestea – chiar dacă pot exista anumite diferențe când vine vorba de a compara rezultatele, credem că putem trage concluzii interesante din această abordare. Cert este că seturile de date publicate de portalul data.gov.ro au mai multe probleme, pe care le enumerăm mai jos.
Seturi de date generale cu achiziții
- Seturile legate de contracte sunt publicate fie în format .csv, fie .xls sau .xlsx, chiar și în interiorul aceluiași an. Autoritatea pentru Digitalizarea României nu a publicat toate datele în formatul .csv, cel mai util atunci când trebuie să analizezi un set mare de date. Pe lângă asta, tabele nu sunt standardizate și diferă chiar și de la trimestru la trimestru. Coloanele sunt organizate diferit: uneori baza de date începe cu denumirea ofertantului câștigător, alteori cu denumirea autorității contractante, iar conținuturile lor diferă de la an la an. Cel mai recent exemplu este chiar din 2023 în cazul achizițiilor competitive pentru care nu există date despre numărul de ofertanți.
- Unele fișiere xls au mai multe sheet-uri, ceea ce face combinarea datelor dificilă. Majoritatea fișierelor au un singur sheet, unele au mai multe sheet-uri – 2021-T2 (2 sheets), 2022-T4 (3 sheets), 2023-T1 (4 sheets),2023-T2 (4 sheets). Toate fișierele ar trebui publicate cel puțin în format csv – care este mai potrivit pentru manipularea datelor – putând fi publicate și în alte formate dacă este cazul. Observăm, de exemplu, că în 2024 acestea au fost publicate atât în format Excel, cât și csv.
- Structura tabelelor se schimbă și de la o lună la alta. Sunt diferențe legate de numărul de coloane, de headere sau de separatoarele folosite. Un exemplu legate de headere este cel al coloanelor care includ denumirea autorității contractante – aceasta poate fi inclus ca DENUMIRE_AC, AUTORITATE_CONTRACTANTA sau Autoritate contractanta
- În cazul fișierelor csv, separatoarele pot fi | sau ,
- Formatul numelor fișierelor diferă.
- Unele fișiere includ un titlu în primul rând, peste header. Fișierele nu pot fi prelucrate decât după intervenții manuale.
- Există nume de coloane care se repeta: vezi 2024-T1.xls ‘data publicare’ apare de 2 ori
- În unele fișiere lipsesc date din coloane precum Numar anunt initiere, nume contract etc
- Formatarea datelor poate fi diferită – rândurile diferă de la un an la an sau de la trimestru la trimestru, datele de atribuire sunt trecute fie sub formatul DD/LL/AAAA, fie LL/DD/AAAA. Aceeași problemă de formatare e prezentă și în cazul valorilor contractelor, trecute fie sub forma 1,234.5, fie 1.234,5
- Numele instituției nu este scris mereu la fel. De exemplu, Institutul de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Bals apare în mai multe forme, dintre care: Institutul de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Bals” / Institutul de Boli Infectioase `Prof. Dr. Matei Bals`/ Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Bals” / Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”. Un alt exemplu: DRAGER MEDICAL ROMANIA / DRAGER MEDICAL ROMANIA S.R.L. / S.C. DRAEGER ROMANIA S.R.L. / S.C. DRAGER MEDICAL ROMANIA S.R.L. S.R.L. Cu toate acestea, am putut realiza analizele bazându-ne pe CUI-uri, care la rândul lor pot fi scrise diferit, câteodată cu RO, altă dată fără.
- Unele contracte sunt publicate de mai multe ori, deși în SEAP apar o singură dată. Diferențele par a fi cauzate de date diferite de publicare a anunțurilor. De exemplu, anunțul de atribuire SCNA1030867, apare exportat atât în fișierul din primul trimestru din 2020, cât și din trimestrul 2 din 2023. În acest caz, de exemplu, este vorba despre o modificare a contractului (deși suma pare a fi aceeași). Într-un alt caz, un contract subsecvent care în SEAP apare o singură dată este exportat de trei ori, ceea ce poate crea confuzii cu privire la valoarea totală a contractelor – 3 vs 10 milioane de lei.
- În cazul cumpărărilor directe, am sesizat mai multe valori introduse greșit: contracte cu valori de milioane de lei care depășesc cu mult pragul achizițiilor directe. Eroarea apare din cauza instituțiilor care introduc greșit valorile în SEAP.
EFOR a folosit pentru unele secțiuni datele publicate de către Ministerul Sănătății în portalul data.gov.ro pentru analiza achizițiile directe din 2020 până în 2024. Câteva concluzii:
- Lipsesc date din fișiere. EFOR a identificat numeroase contracte care nu apar în exporturi. O teorie este legată de faptul că acestea sunt exportate de ADR pe baza domeniului trecut în portal de achizitor – sănătate. Sunt însă unele achiziții care apar sub alte domenii precum apărare (dacă sunt spitale militare) sau alte categorii.
- Datele sunt în general uniforme, însă sunt publicate în format xls. Publicarea lor (și) în csv ar ușura analiza
- În anumiți ani lipsesc unele luni – în total lipsesc 4 fișiere
- În 2020 datele sunt publicate într-un fișier xls cu sheeturi pentru fiecare lună, ceea ce îngreunează analiza.
- Datele din 2018 și 2019 nu sunt disponibile.
Proiect finanțat de către Departamentul de Stat al SUA, Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncii (DRL) și coordonat de către CEELI Institute.
CEELI este o organizație non-profit cu sediul la Praga, dedicată dezvoltării și formării unei rețele internaționale de profesioniști în domeniu juridic angajați să promoveze statul de drept. Prin programe de formare inovatoare și alte activități, Institutul lucrează cu judecători, avocați și actori ai societății civile pentru a construi societăţi bazate pe principiile statului de drept.