Raport anual EFOR

Raportul anual 2022: energie și politică

EFOR a lansat raportul anual pe 2022, cu două teme relevante: energie și politică.

Vă invităm să citiți raportul integral. Rezumatul acestuia îl regăsiți mai jos. 

Cine-i de vină pentru prețurile la energie?
Mituri și realități

 

  • Prețurile la energie au crescut în România pentru că au crescut în toată Europa, dar și pentru că am adoptat politici proaste, precum legea plafonării și compensării. Legea probabil a împins prețurile în sus mai mult decât s-ar fi întâmplat fără nicio măsură de sprijin.

 

  • Criza prețurilor n-are legătură cu liberalizarea – n-a fost niciun șoc la liberalizarea consumului casnic de gaze naturale din vara lui 2020, dimpotrivă, prețurile au scăzut cu cca 27%, iar reducerea s-a menținut până în vara lui 2021, când prețurile au început să crească peste tot în Europa.

 

  • Nici modelul european de piață nu e greșit, iar prețurile energiei electrice n-au crescut ”din cauza certificatelor de emisii”. S-a înțeles tocmai pe dos: prețurile energiei au crescut din cauza deficitului de gaz, adâncit intenționat de Gazprom din vară încoace, iar prețul certificatelor de emisii a crescut și el tot din cauza crizei de gaz. Faptul că ar fi fost speculații pe piața certificatelor și de aceea au crescut costurile cu CO2 s-a dovedit un fake news de proporții.

 

 

  • În Europa, consumul de gaz a crescut semnificativ în prima jumătate a lui 2021, dar apoi s-a prăbușit din cauza prețurilor; unde s-a putut, mai ales în producția de energie electrică, ne-am întors la cărbune, rezultând o creștere rapidă a prețului certificatelor de CO2.

 

  • Gazprom are o parte importantă de vină – și-a onorat la limită contractele cu europenii, preferabil golindu-și din vară depozitele de înmagazinare din Europa, a livrat cât s-a putut de puțin pe conducte – cu excepția ”prietenilor” de pe Nord Stream și Turk Stream, ca să transmită un mesaj clar. În general, strategia Gazprom a fost să abuzeze de regulile europene, respectându-le formal tocmai ca să arate că regulile europene sunt cele care dau greș.

 

  • La noi, legea plafonării și compensării n-are legătură nici cu problema, nici cu soluția: prețurile au crescut rapid în jumătatea a doua a lui 2021 pentru consumatorii industriali, înainte de casnici, ceea ce va însemna inflație în 2022 – inflația e cea care ne va lovi buzunarul personal, mai curând decât facturile la energie.

 

  • Pentru gazele naturale, până în noiembrie prețurile pentru noncasnici crescuseră cu aproape 80%, în timp ce la casnici rămăseseră cam la fel; consumul industrial a început să scadă încă din vară, deci nicio surpriză scăderea PIB din trimestrul IV și creșterea inflației.
  • Înainte să ne gândim la ce facem din aprilie încolo, trebuie să punem datele pe masă – e posibil ca însăși legea plafonării și compensării să fie o cauză a creșterii rapide a prețurilor în ultimele 3 luni.

 

  • Legea are portițe care ar permite speculații și se aplică doar pe sfert. Impozitul pe veniturile suplimentare pentru regenerabili e inaplicabil, banii de la buget pentru compensarea furnizorilor întârzie să apară. Guvernanții sunt pe cale să pună pe butuci pe termen lung și concurența în ofertele de furnizare pentru clienții casnici, și viitoarele investiții în energie, care oricum nu mai mișcau din 2016.

 

  • Creșterea prețurilor la energie va rămâne o problemă și dincolo de această iarnă – soluția e să mișcăm mai repede măsurile de eficiență energetică în clădiri (anvelopările) și investițiile în producția de energie. UE ne dă bani, dar nu ne bagă și-n traistă: e inacceptabil că Ministerul Energiei n-a făcut nimic ca banii din Fondul de Modernizare să fie accesibili investitorilor, că se întârzie investițiile în companiile de stat, de pildă Romgaz – Iernut și că nu se modifică odată legea gazelor offshore.

 

Banii în politică:
subvenţia bugetară pentru partide

  • Partidele au primit aproape un miliard de lei din 2018 până în 2022. Partidele primesc una dintre cele mai mari alocări pe cap de locuitor din UE din bani publici (comparație în raport). Finanțarea în 2022 ar putea ajunge, teoretic, până la jumătate de miliard de lei. Deși transparența s-a îmbunătățit, partidele politice care primesc cei mai mulți bani nu sunt neapărat deschise să facă publice cheltuielile

 

  • Deși s-a vehiculat public, considerăm că eliminarea subvențiilor nu este o idee bună, însă faptul că acestea sunt plătite nu este suficient pentru a asigura integritatea finanțării politice. Criteriile de alocare trebuie modificate, iar limitele superioare reduse.
  • La capitolul integritate și transparență, partidele care primesc cea mai mare parte din bani, adică PSD și PNL stau prost: nu au răspuns cererilor de acces la informații deși legea le obligă. Nici Pro România sau PMP nu stau mai bine. USR este singurul partid care publică lista de cheltuieli din proprie inițiativă (la nivelul SG). PSD, partidul care primește cei mai mulți bani nu a publicat niciun fel de informație despre contracte, deși au existat solicitări

 

  • Subvențiile sunt cheltuite de către PSD și PNL majoritar la nivel central. Liderii nu au încredere în proprii membri de partid; ori, probabil, nu prea vor să împartă banii. La USR există cheltuieli și la nivel de filiale.

 

  • Partidele politice au cheltuit doar 47% din ce au primit. Procentual, cei mai mulți bani au fost cheltuiți de către Pro România, iar cel mai puțin de către AUR, adică 0,0004%. PSD a cheltuit 61% din bani, iar PNL 43%. USR se situează la 39%. La finalul anului partidele au rămas în cont cu 124 de milioane de lei și nu trebuie să îi returneze

 

  • 56% din bani s-au dus pe presă și publicitate. PSD a cheltuit 71% (39 mil.) din bani pe astfel de servicii. Nici PNL nu este departe, cheltuind 64% (21 mil.) din fonduri pentru aceleași servicii. USR a cheltuit doar 7% (1,4 mil.), iar Plus 9% (1.2 mil.). Partidele au cheltuit mai mult spre finalul anului, PSD ajungând la șapte milioane de lei în decembrie. PSD și PNL au desfășurat campanii pe teme precum prețurile la energie.

 

  • Partidele au bugete mai mari decât unele companii aflate pe piața competitivă, cum ar fi cele de telecomunicații, ori mari retaileri. Materialele nu sunt marcate în niciun fel și pot crea confuzie în rândul cetățenilor

 

  • Personalul e a doua sursă de cheltuieli după publicitate și propagandă, însumând 16% din totalul banilor cheltuiți în 2021. Cei mai mult bani au fost cheltuiți de USR, adică 45% din banii cheltuiți (7 mil lei). PSD a alocat doar 12% (6 mil lei), iar PNL 7% (2 mil lei). AUR nu a cheltuit niciun ban pentru personal.

Mai mult statistici și toate recomandările EFOR se pot găsi în raport și pe www.banipartide.ro.

 

Proiect derulat de Expert Forum 

Material realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Material editat de Expert Forum, februarie 2021


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.