Raport și video: Finanțarea partidelor politice în 2021

EFOR a lansat raportul privind finanțarea partidelor politice în 2021, care analizează banii primiți și cheltuiți de partide, activitatea AEP, accesul la informații și include recomandări pentru îmbunătățirea acestora.

Vezi înregistrarea conferinței de lansare a raportului:

Cadrul general

În 2021, veniturile și cheltuielile partidelor au scăzut, în mod firesc, față de 2019 și 2020, care au fost ani electorali. Dacă din cotizații s-au strâns 29 de milioane de lei, din donațiile de la persoane juridice peste 10 salarii s-au adunat 221 mii lei. Subvențiile rămân principala sursă de venit a partidelor politice. Cele mai mari venituri au fost raportate de către PSD, adică 91 din milioane, iar veniturile din surse private reprezintă 10% din totalul de bani intrați în partid în 2021. Partidele care primesc subvenții au pus bani deoparte, înregistrând venituri în avans semnificative. La Pro România veniturile au scăzut de aproape 10 ori comparativ cu 2020, iar la PMP de 12 ori.

Numărul de angajați raportat de partidele politice a scăzut față de 2020, ajungând la 115 la PSD, 31 la PNL, iar la USR au ajuns la 69, fiind singurul partid la care a crescut numărul de angajați. AUR nu a raportat niciun angajat.

Respectarea reglementărilor privind transparența

Mai multe partide au publicat informațiile obligatorii în Monitorul Oficial comparativ cu anii trecuți, ajungând la 55. Unele partide au publicat inclusiv după termenul legal, cel mai recent raport fiind din 27 mai 2022, deși termenul limită este 30 aprilie.

Deși există reglementări privind datele care se raportează, inclusiv modele de rapoarte, formatul în care se publică informațiile pe pagina oficială AEP rămâne divers. Pentru unele partide regăsim raportul de venituri și cheltuieli detaliat integral, iar pentru altele rezumat. Și în cazul rapoartelor publicate în Monitorul Oficial apar anumite diferențe legate de gradul de detalii. Anumite fișiere nu se regăsesc pe platforma oficială a AEP, www.finantarepartide.ro, iar alte informații, cum ar fi anexa 16 (RVC detaliat) rareori se regăsesc în format editabil.

Deși situația datelor publicate în formate editabile s-a îmbunătățit în ultimii ani, rămâne totuși o problemă pentru care se pot depune eforturi suplimentare. Reamintim că Expert Forum a propus un angajament pentru creșterea numărului de seturi de date în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, care nu a fost acceptat de către AEP.

Situația partidelor politice

Parchetul de pe lângă Tribunalul București a cerut începând cu finalul lui 2021 dizolvarea unui număr de 16 partide. Pentru două dintre ele, instanța a decis deja dizolvarea. Deși nu putem cunoaște motivele din date publice, într-una din situații motivul a fost lipsa de activitate bazată pe candidaturi la ultimele două alegeri. Motivele pentru care se poate iniția procedura de dizolvare în condițiile lipsei de candidaturi este disproporționată și poate afecta competiția electorală. Chiar dacă partidele politice au vocația să participe la procesele electorale, limitele impuse de legiuitor sunt problematice. Mai mult, sistemul legislativ este conceput în așa măsură încât să favorizeze partidele mari și să le asigure succesul în alegeri, în timp ce partidele cu capacitate redusă nu acces la fonduri și nu pot participa în condiții egale la procesul electoral.

Activitatea AEP

Amenzile aplicate de AEP partidelor politice ca rezultat al acțiunilor de control au crescut. Cele mai frecvente amenzi aplicate în 2021 au fost în cuantum de 50.000 de lei, respectiv 15.000 lei, iar cea mai mare amendă a fost aplicată Partidului Forța Națională (80.000 lei), urmată de câte 65.000 lei pentru PNL și PNȚCD. Un număr de 111 partide au fost sancționate pentru nereguli legate de depunerea RVC, o situație care se continuă situația de anii trecuți și indică lipsă de disciplină și/sau capacitate în cadrul partidelor politice noi în a raporta date. PSD, USR, ALDE și PNL au încălcat prevederile legale care interzic folosirea veniturilor din subvenții în alte scopuri decât cele stabilite prin lege, însă nu deținem informații legate de natura acestor încălcări.

Legislația privind funcționarea AEP s-a modificat pentru a permite ocuparea posturilor de execuție și conducere nu doar prin concurs și examen, ci și prin numirea și modificarea raporturilor de serviciu ori de muncă (delegare, transfer etc). Modificarea s-a făcut într-un mod netransparent, prin adăugarea acestei reglementări la o lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență ce amenda Codul Administrativ. Această modificare continuă alte amendamente din ultimii doi, dintre care unele au fost criticate de Curtea de Conturi. La momentul publicării acestui raport, regulamentul de organizare și funcționare AEP este în circuit parlamentar.

Accesul la informații și date deschise

Deși numărul de documente publicate în formate editabile a crescut în ultimii ani, iar acestea sunt disponibile pe portalul www.finantarepartide.ro, numărul acestora ar putea crește, iar calitatea s-ar putea îmbunătăți. AEP a refuzat, invocând lipsa de resurse, adoptarea unui angajament propus de Expert Forum în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, care ar fi avut scopul să deschidă și mai multe seturi de date, mai ales în contextul apropierii alegerilor din 2024. Deși AEP a început dezvoltarea de aplicații pentru raportarea prin mijloace electronice de către partidele politice, acestea nu sunt accesibile publicului, iar o parte din informații, cum ar fi raportările lunare legate de subvenții, se publică în continuare în format pdf scanat.

EFOR a solicitat AEP pe baza Legii 544/2001 rapoartele integrale de control pentru PSD, PNL, UDMR, ALDE, Plus, PER, AUR, PMP și Pro România rezultate din controalele realizate în 2021, însă AEP a refuzat motivând că numai sintezele rapoartelor sunt informații publice, ceea ce considerăm că este contrar reglementărilor legale. AEP a refuzat și anul trecut să furnizeze aceste informații, justificându-și refuzul inclusiv cu motive legate de date personale. Considerăm că sintezele publicate în Monitorul Oficial nu includ suficient de multe detalii pentru a înțelege problemele identificate de către AEP la nivelul modului de funcționare a partidelor politice, iar refuzul de a furniza aceste documente este o dovadă a lipsei de transparență la nivel instituțional. Mai mult, răspunsurile diverse date pentru aceeași solicitare ne arată că AEP refuză să transmită aceste informații.

Cotizațiile

În total s-au colectat 29 de milioane de lei din cotizații. Cei mai mulți bani au mers către PNL (10 milioane de lei), respectiv PSD (7,8 milioane de lei). Informațiile colectate din 2006 până în 2021 ne arată că în anii electorali partidele au strâns cei mai mulți bani din cotizații, dar și cei mai mulți bani de la membrii mai generoși, care au plătit sume echivalente cu valoarea a 10 salarii minime sau mai mult.

Sumele plătite pentru cotizații sunt diverse și diferă în funcție de statutul persoanei, iar filialele partidelor politice, care sunt responsabile pentru colectarea fondurilor, au rate de succes foarte diferite. În 2021, filialele PSD Vrancea, Maramureș și Covasna nu au înregistrat nicio cotizație. La PMP 13 filiale nu au înregistrat nicio cotizație, iar la Pro România numărul s-a ridicat la 25 de filiale.

În cele mai multe cazuri este posibil ca partidele politice nici să nu insiste prea mult cu membrii obișnuiți, fără funcții, ci mai degrabă cu cei cu funcții de conducere, care pot contribui cu sume mai mari. Sumele pe care le plătesc membrii de partid nu sunt publice, iar deciziile forurilor superioare ale partidelor politice nu sunt nici ele disponibile. Sumele pot oscila de la 1 la PSD, 3 la PNL, 5 la USR și pot merge până la 100 de lei pentru consilierii locali PSD Argeș, 250 de lei președintele consiliului județean la PNL Mureș sau 1000 de lei pentru parlamentarii naționali și 3000 de lei pe lună pentru europarlamentarii USR. În cele mai multe cazuri, filialele au o libertate de a stabili sume în funcție de limite decise de la centru, iar fiecare județ are o tipologie diferită când vine vorba de sume și a modul de colectare a acestora. Dacă la PNL Brașov cele mai frecvente cotizații sunt de 5 și 10 lei, la Teleorman sunt de 600 -1200 lei; cea mai frecventă cotizație este de 30 de lei.

La PNL cea mai mică cotizație a fost un leu, iar cea mai mare de 56.250 de lei, plătită de fostul președinte al partidului, Florin Cîțu. George Simion, președintele AUR a plătit 540 de lei, deși sunt mult mai mulți membri care au plătit până de zece ori mai mult decât acesta.  Numele lui Eugen Tomac sau Cristian Diaconescu nu se regăsesc în lista de cotizații de la PMP, iar numele lui Victor Ponta nu se regăsește în lista publicată de Pro România.

Dacă ne raportăm la toate cotizațiile din 2006 până în prezent, cea mai prolifică a fost europarlamentara Maria Grapini, care a cotizat la PC și PPUSL 201 mii lei. Aceasta este urmată de europarlamentarul PSD Ioan Mircea Pascu, cu 163 mii lei și de Maricel Popa, senator PSD și președinte de consiliu județean. Cele mai mari cotizații au fost plătite în general de europarlamentari și de membrii parlamentului și rar președinții de partid sunt cei mai darnici. Aceste cifre pot ilustra faptul că partidele se așteaptă ca membrii cu funcție de conducere să aducă bani la partid pentru că au fost propuși într-o astfel de poziție de către partid.

 

Membrii partidelor politice

Numărul membrilor partidelor nu este cunoscut în România, iar nu se publică niciun fel de date în acest sens. Din datele existente am observat că la PMP au cotizat 1666 persoane unice, la PNL aproape 30.479, la Pro România 663, iar la AUR 6363. Cu toate acestea, nu este un indicator exact al numărului de membri, mai ales că partidele politice nu fac neapărat eforturi sau nu au capacitatea să strângă cotizația de la fiecare membru, iar interesul crește în perioada electorale sau când există datorii.

Subvenții

Partidele politice au continuat să primească sume semnificative din subvenții, care rămân principala sursă de finanțare. În 2021, partidele politice au primit 243 de milioane de lei, iar de la începutul anului 2022, pentru primele șase luni, s-au transferat 124 de milioane de lei. Anul trecut cele mai mari procente din banii publici s-au cheltuit în 2021 pentru presă și propagandă (56%- 62 mil. lei), personal (16% – 18 mil. lei), chirii/utilități sedii, consultanță politică, activități cu caracter politic (câte 4%) și sondaje de opinie (3%).

În 2021, partidele au cheltuit în medie jumătate din banii primiți. PSD a cheltuit 61% din bani, PMP 58%, iar Pro România 90%. Liberalii au cheltuit doar 43%, iar USR 40%. AUR nu a cheltuit niciun ban din subvenție, cu excepția dobânzilor.

Anul trecut cele mai mari procente din banii publici s-au cheltuit în 2021 pentru presă și propagandă (56%- 62 mil. lei), personal (16% – 18 mil. lei), chirii/utilități sedii, consultanță politică, activități cu caracter politic (câte 4%) și sondaje de opinie (3%). PSD a cheltuit 71% din bani pentru presă, PNL 64% și USR 7%. În 2022, PSD a alocat cel mai mare procent din sumele cheltuite pentru presă și propagandă, și anume 74%, PNL un procent de 78%, USR 7%. Comparativ, cheltuielile pentru propagandă au crescut semnificativ, de la 14 mil. lei în primele patru luni din 2021 la 30 mil lei în primele patru luni din 2022. La PSD s-au dublat cheltuielile, de la 8 la 17 milioane, iar la PNL au crescut de la 5 la 11 milioane. Și la USR s-au dublat sumele alocate pentru reclamă, chiar dacă rămân relativ reduse comparativ cu celelalte două partide.

Pentru personal, în 2021, PSD a cheltuit 12% din fondurile partidului obținute din subvenții, iar PNL 7%. USR a alocat cel mai mult pentru personal proporțional cu subvențiile cheltuite: 45%. Pro România a alocat un sfert din banii de subvenții cheltuiți.

O problemă semnificativă rămâne cumpărarea de publicitate din media în mod netransparent. AEP publică doar statistici pe categorii legate de cheltuirea banilor, dar nu și informații legate de contracte, pe care nu le verifică dacă le transmite partidul. Marile partide, dar mai ales PSD, au refuzat constant să publice aceste contracte, în ciuda insistențelor unor organizații civice; Centrul pentru Inovare Publică a acționat în judecată mai multe partide care au refuzat să furnizeze aceste informații. Singurul partid care publică din propria inițiativă lista de contracte despre cheltuieli la nivel de Secretariat General rămâne USR. Pentru alte partide putem afla parțial informația din rapoartele de venituri și cheltuieli, dar cu întârziere de un an, dar nu și pentru PSD, care cheltuie cei mai mulți bani. Lipsa unei reglementări care să oblige partidele politice să marcheze campaniile de promovare și lipsa de transparență în publicarea contractelor afectează independența media și modul de informare a alegătorilor.

În 2021 au existat mai multe momente care au determinat modificarea arbitrară a regulilor de alocare a fondurilor, prin mărirea sumei anuale pe ascuns de către Guvern, dar și prin încercarea de a acorda fonduri PPUSL, deși partidul nu ar fi avut dreptul să primească. Modificarea arbitrară a regulilor după care se alocă banii rămâne o problemă care generează instabilitate și care permite unor actori politici care nu îndeplinesc condiții necesare să obțină bani publici.

Recomandări

1. Autoritatea Electorală Permanentă și partidele politice trebuie să publice date în formate deschise. AEP trebuie să dezvolte aplicațiile pentru raportare astfel încât să permită exportul de date deschise și accesul la date prin unelte de tipul API.
2. Legislația trebuie revizuită pentru a elimina reglementările discriminatorii. Recomandăm reducerea semnificativă a cerințelor articolului 46 1)b.
3. Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să respecte reglementările privind accesul la informații și să furnizeze datele legate de controalele efectuate.
4. Partidele politice ar putea declara anual numărul de membri. Legislația ar putea fi modificată pentru a solicita partidelor politice să publice limitele pentru cotizații.
5. Sumele alocate partidelor politice trebuie reduse.
6. Partidele politice și AEP trebuie să raporteze și să publice datele cu privire la alocările și cheltuielile din subvenții în formate deschise.
7. Partidele politice trebuie să evite modificarea legislației pentru a permite partidelor politice care nu îndeplinesc condițiile legale să primească subvenții.
8. Legislația trebuie să includă o definiție a publicității electorale, atât pentru perioada electorală, cât și în afara acesteia.
9. Legislația poate fi amendată pentru a include condiții de raportare a activităților de promovare desfășurate de partide în afara campaniilor electorale și pentru a marca aceste produse ca atare.
10. Reiterăm nevoia de a reduce cerințele (50 de consilieri județeni sau generali) pentru acordarea subvențiilor la alegerile locale și pentru a crește ponderea acestora în proporția fondurilor – pentru parlamentare (75%) și locale (25%)
11. Reluarea discuțiilor despre Codul Electoral sau despre reformei electorale, incluzând finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
12. Legislația privind funcționarea AEP ar trebui să asigure stabilitate și predictibilitate și să fie modificată în mod transparent.

 

Raport realizat în cadrul unui proiect finanțat de Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs (INL), implementat de Expert Forum în parteneriat cu  International Foundation for Electoral Systems (IFES) și CEELI Institute.