Alegerile locale din 27 septembrie 2020, organizate în contextul dificil al pandemiei COVID-19, au reprezentat un proces competitiv care a oferit alegătorilor opţiuni multiple şi diverse şi posibilitatea de a face o alegere informată. Cu toate ca autoritatile au organizat procesul electoral în cea mai mare parte eficient, o serie de decizii esențiale care reglementează procesul au fost târzii si neclare, iar autoritățile nu au comunicat suficient în momente cheie. Ziua alegerilor s-a desfăşurat calm şi organizat în cele mai multe secţii de votare. Deşi măsurile de protecţie sanitară au complicat întrucâtva procedurile, alegătorii şi comisiile de votare au respectat în mare măsură regulile.
Citește raportul integral aici.
Cadrul legislativ si administrativ
Cadrul legal complex și neunitar a generat confuzie în rândul administrației electorale și alegătorilor. Din nou, legislația a fost modificată de mai multe ori cu scurt timp înaintea alegerilor, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția. Un exemplu privind nerespectarea standardelor internaționale se referă la modul de formare a birourilor electorale, o modificare legislativă (Legea 91/2020) făcută pentru a acomoda un număr mai mare de partide. Ulterior, în septembrie, modificarea legislației s-a realizat în în timpul perioadei electorale și a condus la modificarea Hotărârii BEC 77/2020 privind formarea comisiilor de votare cu doar o săptămână înaintea zilei alegerilor.
Biroul Electoral Central (BEC) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au organizat procesul electoral in cea mai mare parte eficient, dar nu au comunicat suficient în momente cheie ale procesului electoral. O serie de decizii esențiale au fost elaborate și publicate târziu, au fost insuficient de explicite și de comprehensive şi au creat confuzie în rândul participanților la procesul electoral.
BEC a publicat mai multe hotărâri pentru interpretarea unitară a legii, dintre care unele au necesitat clarificări ulterioare. Hotărârea 81, care a părut a indica 4 septembrie ca termen limită pentru obţinerea vizelor de flotant, a fost rectificată prin două hotărâri succesive. Confuzia a continuat la nivel local, astfel încât în ziua alegerilor mai mulţi observatori şi alegători au semnalat că unele comisii de votare nu le permiteau alegătorilor să voteze cu vize de reşedinţă obţinute după 4 septembrie. Pe de altă parte, BEC a decis să nu interpreteze anumite aspecte care sunt neclare în legislație, în pofida solicitărilor venite din partea participanților la procesul electoral.
Hotărârile și lucrările BEC au fost publicate pe pagina web, însă transparența activității instituției a fost diminuată de faptul că ședințele BEC nu sunt publice, contrar recomandării Comisiei de la Veneţia. Solicitarea FiecareVot către BEC de a transmite ședințele online a fost refuzată.
Înregistrarea candidaților
Pentru a răspunde provocărilor create de criza sanitară, legislația a redus la jumătate numărul de semnături de susţinere necesare pentru depunerea candidaturilor și a introdus posibilitatea strângerii lor prin mijloace electronice. Unii interlocutori ai FiecareVot au considerat gestionarea procesului de strângere de semnături în format electronic dificilă și neclară şi au preferat să depună liste de semnături şi în format fizic.
Verificarea listelor de candidați în vederea validării dosarelor de candidatură nu este suficient reglementată și pare superficială în practică. Birourile electorale de circumscripție au omis să aplice reglementarea legală privind reprezentarea ambelor sexe. Informațiile centralizate privind candidații la nivel național au fost publicate după termenul limită pentru contestarea candidaturilor, iar din baza de date au lipsit informații precum data nașterii şi sexul candidaților. Expert Forum a sesizat că 936 de liste de candidați (adica 5.1 %) au fost înregistrate deşi nu respectă prevederile legale.
Campania electorală și finanțarea acesteia
Deşi restricţiile impuse de criza sanitară nu au permis organizarea de mitinguri şi evenimente de campanie cu grupuri mari de persoane, competitorii electorali şi-au adaptat strategia de campanie, folosind reţelele sociale şi publicitatea online, şi au avut posibilitatea să-şi transmită mesajul către alegători. Campania electorală s-a desfăşurat în mai multe circumscripţii într-o atmosferă polarizată care a făcut loc, în defavoarea dezbaterii programelor electorale, unui discurs negativ, provocator şi în unele cazuri discriminator, mergând până la atacuri la persoană şi instigare la ură. Presa a semnalat şi cazuri în care activităţile de campanie ale unor candidaţi au fost împiedicate sau bruiate.
Acuzaţiile de abuz de resurse publice au fost numeroase, iar unele cazuri au fost confirmate de hotărâri ale birourilor electorale de circumscripție[8]. Sancționarea practică a abuzului de resurse publice rămâne mai degrabă limitată din partea autorităților.
Întrucât legislația privind campania outdoor este limitativă, competitorii au ales să-şi promoveze mesajele în precampanie folosind materiale de mari dimensiuni, interzise în perioada campaniei propriu-zise. Ca și în cazul altor alegeri, acest aspect are un impact negativ asupra transparenței finanțării campaniei electorale.
Partidele nu publică rapoarte intermediare privind cheltuielile, iar AEP afişează periodic doar contribuțiile acestora, fapt care reduce transparența procesului electoral. Candidații și partidele politice au contribuit în total cu suma de 153,3 milioane lei, depășind semnificativ valorile din 2016.
Contrar legii, campania electorală a continuat în preziua și în ziua alegerilor, prin afişaj stradal şi prin apeluri şi mesaje telefonice adresate alegătorilor, practică ce reprezintă şi o potenţială încălcare a legislației privind protecția datelor personale.
COVID-19
Reglementările privind siguranța sanitară pentru campania electorală au fost adoptate târziu, printr-o hotărâre de Guvern publicată în noaptea dinaintea începerii campaniei electorale, fapt ce nu a permis organizarea unei campanii eficiente şi vizibile de informare cu privire la aceste norme. Monitorizarea efectuată de FiecareVot a arătat că numeroși candidați au încălcat reglemenentările legate de organizarea campaniei electorale şi au format echipe de campanie din mai multe persoane decât permite legislația.
Pentru a asigura condiţii de siguranţă sanitară in ziua alegerilor, autorităţile au adoptat cu aproximativ 2 săptămâni înaintea datei alegerilor măsuri clare privind fluxul alegătorilor în secţiile de votare şi au pus la dispoziţia tuturor participanţilor măşti şi dezinfectant. Efortul de a încuraja sau facilita participarea alegătorilor care ar fi putut fi intimidaţi de posibilitatea infectării cu Covid-19 s-a limitat însă la organizarea secţiilor de votare; autorităţile au respins mai multe recomandări venind din partea unor organizații neguvernamentale societatii civile privind organizarea scrutinului în două zile şi nu au luat în calcul extinderea sistemului de vot prin corespondenţă astfel încât să poată fi utilizat şi în ţară, pentru alegerile locale.
Alegătorii aflaţi în izolare sau în carantină au avut posibilitatea de a solicita urna specială doar depunând fizic la secţiile de votare cereri însoţite de acte medicale, iar lista actelor medicale acceptate nu a fost cunoscută decât cu o zi înaintea datei depunerii cererilor, când BEC a transmis, la solicitarea Expert Forum, un punct de vedere al Ministerului Sănătății. Astfel, alegătorii aflaţi în izolare sau în carantină în urma contactului cu o persoană infectată cu Covid-19 si care nu deţineau acte medicale doveditoare au fost privați de posibilitatea de a vota. De asemenea, un amendament binevenit care a permis unor categorii profesionale care nu pot părăsi locul de muncă să voteze cu urna specială la alegerile prezidenţiale nu a fost introdus şi în legislaţia privind alegerile locale. În această categorie ar intra, de exemplu, și personalul medical.
Ziua alegerilor
În ziua scrutinului, 475 de observatori FiecareVot acreditați în 36 de județe și în toate sectoarele municipiului București au vizitat aproximativ 900 de secții de votare. Acest raport include datele din 841 de secții si au fost transmise prin aplicaţia MonitorizareVot, dezvoltată de Code for Romania. Raportul final FiecareVot care se va publica în aproximativ o lună va include datele din toate sectiile vizitate, inclusiv cele colectate pe formulare tipărite (a se vedea anexa acestui raport cu cifre detaliate).
Expert Forum a organizat un centru de asistență pentru alegători și observatori, compus din serviciul telverde 0800 080 200 și platforma www.votcorect.ro. Informaţiile obţinute de la alegători şi observatori au fost publicate în ziua alegerilor în două comunicate de presă care reflectă o serie de probleme şi nereguli recurente.
La deschiderea secţiilor de votare, observatorii au evaluat pozitiv procedurile în 94% dintre cazuri. Votarea a fost în general bine organizată şi s-a desfăşurat ordonat în majoritatea secțiilor de votare observate, iar SIMPV a funcţionat în condiţii normale. În unele cazuri, aplicarea măsurilor de protecție sanitară a încetinit fluxul alegătorilor, ceea ce a rezultat în aglomeraţie şi cozi lungi de aşteptare la unele secții de votare, uneori fără respectarea normelor de distanțare.
Observatorii FiecareVot nu au identificat în timpul votării incidente majore sau nereguli de natură sistematică ce ar fi putut compromite integritatea procesului electoral la secţiile de votare observate.
Activitatea birourilor electorale a fost evaluată de observatori ca bună sau foarte bună în peste 90% din secțiile de votare vizitate în timpul votării. Cu toate acestea, observatorii au transmis în mai multe cazuri informații referitoare la faptul că membrii biroului electoral nu cunosc procedurile suficient de bine.
În anumite secții de votare observatorii au semnalat presiuni asupra alegătorilor din partea autorităților locale sau a unor susținători ai candidaților. Cele mai frecvente nereguli constatate au fost legate de nerespectarea prevederilor privind protecția sanitară şi necunoașterea sau neaplicarea coerentă și corectă a legislației electorale de către membrii administrației electorale. În unele secţii au existat presiuni şi acţiuni de intimidare la adresa observatorilor, iar în localitatea Nehoiu unui observator i-au fost tăiate cauciucurile de la roțile mașinii.
Observatorii au notat că, în prezenţa lor, personalul secției de votare a purtat masca tot timpul (65%) sau aproape tot timpul (26%). În aproape jumătate din secțiile vizitate, alegătorii nu și-au îndepărtat masca pentru a fi identificați. La întrebarea observatorilor, membrii comisiei au răspuns că în comunităţile mici le este uşor să se recunoască, iar comisia solicită îndepărtarea măştii doar în cazurile în care alegătorul nu a fost deja recunoscut. Secțiile de votare observate au funcţionat în general în spaţii adecvate, dar au existat cazuri în care observatorii au părăsit secţia de votare deoarece au apreciat spaţiul nu permite observarea procesului în condiţii de siguranță.
Un procent ridicat de peste 29% dintre secţiile de votare observate nu erau accesibile persoanelor cu dizabilităţi. Prevederea legală care permite alegătorilor cu mobilitate redusă să voteze pe liste suplimentare la secţiile de votare accesibile, care a fost aplicată la alegerile prezidenţiale din 2019, nu a fost introdusă şi în legea alegerilor locale.
Prevederea legală care le permite să voteze alegătorilor aflaţi în aşteptare la secţiile de votare la ora închiderii, introdusă la alegerile prezidenţiale din 2019, nu a fost inclusă şi în legea alegerilor locale. Ministerul Afacerilor Interne a solicitat prelungirea votării după ora 21, iar cererea a fost respinsă de BEC.
Numărarea și centralizarea rezultatelor
Procedura de numărare a voturilor a fost evaluată ca proastă sau foarte proastă în 15% – un procentaj semnificativ – dintre eșantionul restrâns de secţii observate în timpul numărării. La numărarea voturilor, observatorii au constatat că în 20% dintre cazuri preşedinţii birourilor electorale au avut dificultăţi în completarea proceselor verbale, în 30% dintre secţii procesele verbale au fost semnate în alb de membrii comisiei, iar atmosfera a fost tensionată în aproape 16% din cazuri. Observatorii au semnalat şi cazuri în care preşedinţii birourilor electorale au interpretat restrictiv textul legii şi au anunţat observatorii că nu li se va permite să rămână în secţiile de votare la numărarea voturilor.
În cazul unor secţii de votare din Bucureşti, transmiterea proceselor verbale nu s-a realizat în termenul legal de 24 de ore. Unii competitorii electorali au semnalat implicarea persoanelor neautorizate în transmiterea rezultatelor şi o serie de neconcordanţe, de multe ori considerabile, în transcrierea datelor din procesele verbale şi au acuzat încercări intenţionate de modificare a rezultatului votului. De asemenea, Poliția face cercetări pentru posibila falsificare a documentelor electorale la Sectorul 1, după ce o persoană a fost surprinsă având în posesie 437 de procese verbale. Până la termenul prevăzut de lege pentru transmiterea proceselor verbale, administraţia electorală nu a adus la cunoştinţa publicului motivul întârzierilor şi nu a comunicat în mod transparent situaţia proceselor verbale contestate. Considerăm că lipsa de comunicare a tuturor instituțiilor implicate în procesul electoral – AEP, BEC, BES1 – a contribuit la creșterea confuziei din spațiul public în acest context.
Observatorii FiecareVot care au urmărit primirea şi validarea proceselor verbale la biroul electoral al sectorului 1 din Bucureşti au semnalat că a doua zi după depăşirea termenului stabilit de lege, biroul electoral avea dificultăţi în a aduce la sediu comisiile de votare ale căror procese verbale nu fuseseră încă procesate, iar verificarea şi validarea proceselor verbale avea loc într-o atmosferă tensionată şi dezorganizată. Corecturile realizate în procesele verbale în timpul vizitei observatorilor s-au făcut cu respectarea procedurilor legale, iar unele comisii de votare în ale căror procese verbale cheile de verificare nu s-au închis au renumărat voturile în prezenţa unui membru BES1.
Au fost identificate mai multe cereri de modificare a proceselor verbale, transmise către Biroul Electoral Central. În județul Dolj, biroul electoral de circumscripție a înregistrat erori în cazul a 80% din secțiile de votare la datele referitoare la numărul total al alegătorilor prevăzut în listele electorale existente în secția de votare, precum și la numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în listele electorale existente la secție. Aceasta denotă cel mai probabil lipsa de înțelegere de către membrii birourilor electorale a operațiunilor care trebuie executate cu privire la stabilirea rezultatelor.
Publicarea online a proceselor verbale de consemnare a rezultatelor a fost urmărită în timp real în noaptea următoare alegerilor de echipa Code4Romania, care a agregat datele şi le-a prezentat publicului într-un format uşor accesibil pe pagina www.rezultatevot.ro. Calitatea și formatul datelor publicate pe platforma prezenta.roaep.ro au fost criticate de Code 4 Romania și mai mulți interlocutori ai FiecareVot,
FiecareVot a luat la cunoștință faptul că au fost deschise mai multe investigații penale pentru fapte petrecute în ziua alegerilor şi va urmări rezolvarea acestor cazuri până la publicarea raportului final.
Material realizat in cadrul proiectului ACT – Alegeri locale corecte si transparente, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Proiect derulat de Expert Forum în parteneriat cu Centrul pentru Resurse Civice. Material tipărit de Expert Forum, septembrie 2020.
Detalii despre proiect expertforum.ro/alegeri-locale-corecte-si-transparente