Raportul analizează modul în care s-au realizat angajările la direcțiile de sănătate publică și casele județene de sănătate, pentru directori executivi/adjuncți și reprezintă continuarea unei analize publicate în 2022. Scopul acestuia este de a analiza modalitatea în care s-au realizat aceste numiri, precum și de a identificarea potențiale riscuri legate de politizarea procesului. Analiza se bazează pe date care provin din răspunsuri furnizate pe baza Legii 544/2001 de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Ministerul Sănătății (MS). De asemenea, au fost utilizate informații din portalul dezvoltat de EFOR www.banipartide.ro, declarații de avere și interese publicate pe portalul ANI integritate.eu și din surse mass media.
În acest raport ne concentrăm atenția asupra numirilor în funcțiile subordonate celei de director general, mai exact, în funcțiile de director executiv – direcția economică, de director executiv – direcția relații contractuale și de director executiv adjunct – medic șef la CAS, respectiv director executiv adjunct economic/ director executiv adjunct sănătate publică la DSP.
Vezi înregistrarea evenimentului de lansare
Concluzii generale
Pentru CAS:
- Ca și în cazul directorilor generali CAS, mandatele directorilor executivi sunt instabile, fapt datorat de numărul ridicat de numiri prin exercitare cu caracter temporar a funcției. Datele analizate arată că aproximativ 63% din ocupanții postului de director executiv (toate direcțiile incluse în analiză) sunt numiți temporar, în timp ce doar 37% sunt titulari prin concurs. Acest mod de administrare a instituțiilor poate afecta calitatea managementului și predictibilitatea ocupării unei funcții publice.
- Durata mandatelor variază de la județ la județ. Unele mandate au fost foarte scurte. De exemplu, un Director Executiv – Direcția Economică de la Satu Mare a avut un mandat de doar 4 zile, iar un director economic de la CASMB a avut un mandat de doar 9 zile, iar altul (de la control) un mandat de 11 zile . Totuși, este dificil de realizat o statistică care să arate precis durata medie a mandatelor, întrucât, în unele cazuri, data exactă a începerii mandatului este necunoscută.
- În marea parte a județelor au fost făcute între 2-4 numiri prin exercitare temporară. În 14 județe au fost mai mult de 2 numiri temporare pentru funcția de director economic, în 15 județe au existat mai mult de două numiri care n-au realizat prin concurs pentru funcția de director relații contractuale și în 10 județe au fost numiți mai mult de 2 medici șefi prin astfel de mijloc. Există județe precum Dâmbovița, Vrancea, Botoșani Ilfov sau Satu Mare – unde observăm mai multe rotații pe același post. În București s-au făcut cele mai multe numiri.
- În general, concurența la concursuri este mică și, în unele cazuri, toți candidații au picat sau s-au prezentat la concurs. Trebuie să menționăm că în perioada 2018-2022 au avut loc doar patru concursuri, organizarea acestora fiind limitată prin diverse acte normative.
- În 2021 au fost organizate concursuri pentru 45 de posturi de director executiv – direcția economică și relații contractuale și de director executiv adjunct/medic șef, în mai multe județe din țară. În 2022 a avut loc 3 concursuri în CASMB pentru ocuparea funcțiilor de director executiv – direcția economică și control și de director executiv adjunct/medic șef, unde s-a înscris câte un singur candidat.
- Am identificat posibile legături cu mediul politic (membri de partid, donatori, candidați etc) în aproape 7% din cazuri.
- Datele furnizate arată că în general evidența numirilor poate fi îmbunătățită. De exemplu, a fost dificil să obținem o arhivă a numirilor din ultimii zece ani, întrucât datele au fost colectate specific de către CNAS de la casele județene de asigurări de sănătate pentru a primi un răspuns. Unele calcule nu au fost posibile întrucât nu am primit date suficient de detaliate.
Pentru DSP
- Doar în 7 județe erau numiți un director executiv adjunct economic și un director executiv adjunct sănătate publică în cadrul aceleiași instituții. În 3 județe – Covasna, Olt și București – ambele posturi erau vacante.
- Din total, 72% din posturi au fost ocupate prin concurs, iar 20% prin exercitare temporară, restul fiind vacante.
- 8 din cei 47 de directori au posibile legături cu diverse partide politice (membri, donatori, cotizanți).
Metodologie
Raportul analizează modul în care au fost numiți directorii adjuncți/executivi din cadrul caselor județene de asigurări de sănătate și ai direcțiilor de sănătate publică din ultimii cinci ani. Perioada a fost stabilită ținând cont de disponibilitatea datelor. În realizarea analizei am consultat mai multe acte normative, dintre care Legea sănătății Nr. 95 din 14 aprilie 2006 și Ordinul nr. 357 din 17.05.2023 pentru aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Am folosit date din portalul creat de EFOR www.banipartide.ro și Monitorul Oficial (pentru informații legate de apartenența politică a persoanelor), am verificat declarațiile de avere și de interese publicate pe portalul ANI www.integritate.eu și am consultat, în anumite cazuri, articole de presă. Informațiile legate de numele directorilor de la casele de asigurări de sănătate au fost obținute printr-o cerere formulată pe baza Legii 544/2001 la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (în 2023), iar cele legate de direcțiile de sănătate publică au fost obținute de la Ministerul Sănătății. Menționăm că pentru casele de asigurări de sănătate deținem doar datele din 2018 până în 2023, deci pentru numirile făcute înainte de 2018 nu deținem date exacte – am calculat ca termen generic 1 ianuarie 2018. Pentru DSP-uri deținem doar datele de la nivelul anului 2023 – răspunsul la cererea de informații a fost obținut pe 7 noiembrie 2023.
Câteva limitări ale analizei:
- Declarațiile de interes nu arată simpla calitate de membru, ci doar funcția de conducere pe care a ocupat-o persoana respectivă într-o organizație de partid.
- Calitatea de membru poate fi observată doar prin cotizații sau donații pe care le-au făcut către partid, precum și prin declarații publice, care se găsesc în presă. Funcționarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, conform Codului Administrativ, însă există anumite interdicții, cum ar fi ”să se abțină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice.”
- Faptul că o persoană a fost la un moment dat membru de partid nu înseamnă neapărat că acest lucru a influențat parcursul profesional al persoanei respective. Poate fi o circumstanță relevantă ce trebuie luată în calcul, însă caracterul politic nu explică mereu o numire.
- Având în vedere că ne bazăm doar pe nume și prenume – nu avem date de identificare personale precum CNP – este posibil ca în unele cazuri să fie și coincidențe de nume, mai ales dacă sunt și nume comune.
- În unele cazuri, consultarea declarațiilor de avere și interese a fost dificilă din cauza limitărilor tehnologice impuse de portalul integritate.eu. De exemplu, în luna iulie, pentru fiecare acțiune întreprinsă se afișa un filtru anti-bot, care a limitat semnificativ posibilitatea de a accesa un număr mare de fișiere. De asemenea, nu a mai fost disponibil întreg istoricul de declarații, ci doar cele depuse în ultimii 2 ani.
- Din datele primite pentru CAS nu putem deduce clar dacă pentru persoanele care și-au exercitat mandatele temporar au existat decizii de numire la câteva luni sau mandatul s-a întins pe mai mulți ani, deși nu au participat la concursuri.
Proiect finanțat de către Departamentul de Stat al SUA, Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncii (DRL) și coordonat de către CEELI Institute.