Raport de analiză

RAPORT Analiza temelor politice din social media: Politica online – ianuarie noiembrie 2023

EFOR a lansat două rapoarte de analiză, care ilustrează cum s-au cheltuit banii pentru publicitate politică și electorală între 2019 și 2023, prin Facebook și Google, precum și care au fost temele principale vehiculate de partidele politice și politicieni în ultimul an.

Citește raportul despre teme politice Politica online – ianuarie noiembrie 2023

Vezi și raportul privind cheltuielile politice Publicitatea politică online: unde s-au dus banii? Vezi rapoartele interactive pe BaniPartide.

 

Principalele concluzii 

  • Topul popularității paginilor oficiale de partid nu corespunde cu topul popularității lor în sondaje, mai exact USR au 1.3 milioane de interacțiuni în 2023 și AUR cu 1.2 milioane de interacțiuni, față de partidele tradiționale PSD cu 368 136 și PNL 339 530. (interactiuni = numarul total de share-uri, like-uri si comentarii).
  • În topul politicienilor online îl regăsim pe George Simion, atât pe Facebook cu 1.3 milioane de următori, cât și pe TikTok cu 399 000 urmăritori și 5.7 milioane de like-uri ale conținutului. Cel mai popular conținut postat este cel de tip manifest, conținutul de partid (caravana, ghiozdănelul de AUR) și cel personal. Videoclipurile sunt cele care îi aduc o imensă popularitate cu 54 de milioane de vizualizări totale doar pe Facebook în 2023.
  • În top 10 pagini politice intră din partea PSD Marcel Ciolacu și Gabriela Firea. În timp ce conținutul Gabrielei Firea este aproape exclusiv de tip personal, familist, în urma demiterii sale, Marcel Ciolacu își asumă în 2023 poziții clare. Majoritatea postărilor populare sunt despre măsuri pentru electoral considerate esențiale de partid, precum interzicerea făinii care conține insecte, bunăstarea IMM-urilor și înăsprirea legilor pentru consumul de alcool la volan. În același timp, pagina oficială PSD are în top conținut anti-Nicușor Dan și postări care promovează nevoia de a clarifica scandalul Bîstroe fabricat de propriul ministru, Sorin Grindeanu.
  • Normalizarea dezinformării drept tactică de promovare politică online a ieșit din sfera expertizei partidelor extremist și a intrat în mainstream. Scandalul cerealelor din Ucraina, scandalul Bîstroe au fost preluate lacom de unii politicieni pentru a-și crește vizibilitatea, fără remușcări legate de impactul asupra percepției românilor și tensiunilor sociale create.
  • În topul paginilor populare, regăsim și pagina oficială USR și pagina lui Cătălin Drulă. Conținutul online al partidului care a ajuns în top a fost cel legat de situația pensiilor speciale din România și tăierile ilegale de păduri. Pe de altă parte, pagina liderului a avut 1.2 milioane de interacțiuni totale (like-uri, comentarii, share-uri) și 21.2 milioane de vizualizări ale videoclipuri de pe Facebook, cu o și o creștere de 12% a numărului de urmăritori, promovând majoritar același conținut ca pagina USR.
  • Top narațiuni din sfera dezinformării s-au concentrat în jurul discursului radical deseori anti-UE și anti-american. În topul popularității conținutului de acest tip îi avem Luis Lazarus TV, George Simion, Claudiu Târziu, Cristian Terheș, Diana Șoșoacă și Ana Maria Gavrilă. Mesajele transmise pe canalele AUR legat de UE au un limbaj mult mai vag. Se observă o moderare a tonului pe măsură ce partidul a crescut în sondaje şi a încercat să formeze parteneriate cu alte formaţiuni politice suveraniste din Europa. Radicalismul extrem ca stil de comunicare rămâne cumva apanajul celor nou-veniţi (SOS) şi influencerilor independenţi, de exemplu Cristian Terheș. Europarlamentarul are o audiență de 408 000 de urmăritori și 1.9 milioane de interacțiuni cu pagina sa de Facebook. Cel mai popular conținut este cu titluri șocante precum: “Expoziție de bărbați în pielea goală în Parlamentul European”, “Vedeţi live cum se introduce prin vot netransparent Identitatea Digitala Europeana (eID) pentru a verifica vârsta pe internet”.

Proiectul este susținut de Fundația Internațională pentru Sisteme Electorale (IFES), prin Fondul de Cercetare, lansat pentru a sprijini Comunitatea de Practică pentru Transparența Campaniilor Online (CoP) IFES. Fondul își propune să încurajeze inovația prin sprijinirea schimbului practicilor de succes și dezvoltarea de noi abordări care vor crește transparența și responsabilitatea în campaniile online. Citește mai multe despre proiect aici.


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.