us English

Costurile clientelismului în administraţia locală şi companii de stat

RAPORTUL ANUAL EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar

Ne-am concentrat cu precădere asupra a două dimensiuni foarte importante ale sectorului public: transferurile de fonduri pentru dezvoltare locală, care sunt principala sursă de investiţii în infrastructura publică la nivel sub-naţional în România şi peste tot în Europa; şi companiile publice (State Owned Enterprises, SOEs).

La limită distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt principalele surse de patronaj politic şi rezervoare de resurse ilicite pentru partide. Dacă aceste două robinete s-ar putea controla ceva mai transparent şi obiectiv, politica românească ar rămâne fără 80-90% din resursele pe care se bazează acum în campanii şi procesul de party-building.

Raportul nostru pe 2018 sintetizează rezultatele mai multor proiecte ale EFOR de măsurare a clientelismului în aceste două domenii cruciale ale guvernării. Acesta este un studiu despre costurile enorme ale incertitudinii, lipsei de reguli stabile şi negocierilor permanente pentru împărţirea resurselor publice care au ajuns să fie sinonime cu politica în România şi în regiune. Este, cu alte cuvinte, un studiu despre guvernarea pe principii de bazar.

Pe scurt:

  • Guvernarea şi bugetele de tip bazar scumpesc bunurile şi serviciile publice;
  • Bani cu orizont de timp scurt şi afectaţi de incertitudinea alocării sunt folosiţi prost, cu eficienţă scăzută sau pe priorităţi ad-hoc;
  • Bugetarea-bazar descurajează inovaţia şi investiţia în expertiză reală, pe termen lung; este oportunistă şi favorizează tranzacţiile spot;
  • Atâta vreme cât regulile jocului încurajează bugetele-bazar, interesul actorilor publici pentru absorbţia de fonduri UE, mai dificile şi mai transparente, va continua să scadă, în ciuda declaraţiilor oficiale că aceastea reprezintă o prioritate;
  • Doar regulile stabile şi transparente, ce permit prioritizări reale şi planificare multi-anuală, sporesc valoarea resurselor publice consumate;
  • Buna guvernare şi inovarea vor apărea doar dacă schimbăm sistemul de stimulente pentru aleşii locali şi managerii de SOEs; adică dacă schimbăm regula jocului.

Deschide Harta Clientelismului v. 3.0 pentru a vedea cum arată alocările și transferurile pentru investiții în perioada 2004-2017.

Legat de guvernanța economică, în România ne aflăm într-o dilemă: nu ştim să echilibrăm controlul democratic al instituţiilor cu gestiunea profesionistă a unor autorităţi de reglementare şi audit, care conform practicii UE trebuie să fie distanţate de politica de zi cu zi. În alte state, parlamentele sunt un factor de echilibru în selecţia şi supervizarea acestor reglementatori.

În România, Parlamentul se dovedeşte a fi cel mai catastrofal mecanism de numire şi control, favorizând dezechilibrul, politizarea fără scrupule şi practicând reducerea la cel mai mic numitor comun din punct de vedere profesional. Implicarea factorul politic în guvernarea democratică e desigur inevitabilă, dar găsirea unei formule prin care acesta să poată fi reconciliat cu un minim de promovare a competenţelor reale rămâne o agendă de viitor la noi.

Din păcate, pe actualul val politic global populist şi anti-meritocraţie, perceptibil şi în România, şi în alte state europene, este greu de văzut cum se poate construi susţinere pentru moderaţie şi competenţă. Nici măcar argumentele legate de anti-corupţie nu-i obligatoriu să aibă mare audienţă, după cum s-a văzut de atâtea ori când persoane investigate penal sau condamnate sunt votate şi re-votate în alegeri.

Citește mai multe în raportul anul EFOR

Harta Clientelismului este realizată în cadrul proiectului Combating Clientelism in Local Investments and Financial Transfers (CC-LIFT) finanțat de Open Society Foundations


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.