Partidele politice au promis după alegerile din noiembrie 2014 o lege a votului prin corespondență. Redactarea unui proiect de lege a durat mai mult decât trebuia, iar Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) l-a pus pe masa Comisiei parlamentare în mai puțin de 24 de ore. Expert Forum vă spune în Policy brief #40 ce lipsește din această lege și cum ar trebui îndreptate lucrurile.
Cele mai importante puncte care trebuie modificate sunt:
- Legea pentru votul prin corespondență trebuie să includă atât românii din străinătate, cât și pe cei din țară
- Termenele de înscriere în Registrul Electoral trebuie să fie prelungite, astfel încât să permită alegătorilor să depună cererea în timp util. Astfel, înregistrarea ar trebuie să se încheie până cel mai devreme la data de începere a perioadei electorale.
- Actul normativ trebuie să fie clar, să nu dea loc interpretărilor și să asigure secretul și caracterul direct al votului, fără a fi excesiv de birocratic. Trebuie clarificate aspecte care țin de procedura de tipărire a buletinului de vot de către alegător, funcționarea (spre exemplu, stabilirea locului unde vor funcționa) și atribuțiile birourilor electorale, aspecte legate de contestarea voturilor și procedurile de primire și deschidere a plicurilor
- Este imperios să existe cât mai multe mecanisme de siguranță, astfel încât să existe alternative în cazul în care votul la distanță dă greș. În cazul în care buletinul de vot nu ajunge la secția de votare din vina Poștei Române, atunci trebuie să există o procedura clară și mai ales urgentă, cu cât mai puțini pași birocratici pentru radierea din lista pentru vot prin corespondență.
- Alegătorul trebuie să aibă posibilitatea de a verifica on-line, în timp util, unde se află plicul său. Dreptul alegătorului, dar și obligația autorităților electorale și Poștei Române de a furniza acest serviciu trebuie incluse în lege.
- Legislația și implementarea ei trebuie să sprijine alegătorii și nu să pună piedici în exprimarea opțiunilor electorale. Astfel, lista de documente stabilită de Ministerul Afacerilor Externe trebuie să fie cât mai inclusivă, astfel încât alegătorii să nu fie obligați să suporte costuri ridicate sau să se deplaseze la distanțe mari pentru obținerea documentelor care demonstrează reședința sau domiciliul
- Legea trebuie să includă sancțiuni pentru birourile electorale, AEP, MAE și Poșta Română pentru neîndeplinirea atribuțiilor
- Votul prin corespondență trebui văzut ca o alternativă la votul clasic, în secția de votare și astfel, legea nu trebuie să limiteze posibilitățile alegătorilor de a vota. Ne referim la creșterea numărului de alegători care trebuie să se înregistreze în Registrul Electoral pentru a se înființa secții de votare la nivel local de la 100 la 500, precum și propunerea de a institui obligativitatea înregistrării în Registrul Electoral pentru a putea vota în străinătate din 2020. Credem că aceste modificări nu trebuie discutate în 2015, ci, dacă este cazul, după 2016
- Ar trebui să existe o formă de pilotare a votului prin corespondență, pentru a identifica și soluționa principalele probleme care pot apărea în implementarea acestuia la parlamentare.
Contact: Septimius Pârvu, Manager de proiecte, Expert Forum
[email protected] | 0787.638.315
Contribuții:
Mircea Kivu este sociolog, membru al Grupului pentru Democrație Participativă Plenum
Codru Vrabie este politolog, membru al Funky Citizens
Organizațiile sunt membre ale Coaliției Politică fără Bariere (www.politicafarabariere.wordpress.com)
Mulțumim persoanelor resursă care ne-au transmis comentarii cu privire la proiectul de lege: Ramona Strugariu și Adrian Badea.
Proiectul Cetățenia activă – un instrument puternic pentru consolidarea statului de drept este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014 în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014.
