Gafele şi revenirile oficialilor români în criza refugiaţilor, care au plasat ţara într-o minoritate inconfortabilă, denotă necunoaşterea regulilor şi mecanismelor UE, dupa cum explică experta în politici de migrație Claudia Postelnicescu.
Actualul val migraţionist către UE include nu doar refugiaţii de război din Siria, Iraq şi alte zone de conflict, ci şi alte tipuri de migraţie, lucru neglijat îndeobşte de presă şi opinia publică emoţională. Însă această distincţie este importantă pentru a oferi o abordare coerentă de politici comune la nivel european şi pentru o bună înţelegere a fenomenului. Pentru prima oară după al doilea război mondial mai multe populaţii sunt dislocate într-un număr atât de semnificativ, din mai multe zone de conflict.
Creşterea fluxurilor de migraţie s-a accentuat imediat după 2011, odată cu escaladarea conflictului în Siria şi eşecul occidental de a interveni în gestionarea unei crize umanitare deja evidente doi ani mai târziu, în 2013. Surse ale migraţiei sunt însă şi alte zone de conflict sau state care au suferit schimbări de regim politic, foarte mulţi dintre actualii refugiaţi provenind din Iraq, Afganistan, Eritreea şi alte ţări africane şi ale Orientului Mijlociu.
Mai multe despre criza migrației din Europa citiți în noul Policy Brief EFOR, scris de experta în politici de migrație, Claudia Postelnicescu.
