Consolidarea rețelei de profesori și continuarea programului Let’s talk about YOU(th)! -2021

 

În perioada Februarie-Iunie 2021, am organizat activități în cadrul proiectului „Consolidating the capacity of teachers in Romania and Republic of Moldova in times of crisis” finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation (BST). Am lucrat direct cu profesorii și elevii din România și Republica Moldova, iar activitățile proiectului au urmărit atât să consolideze rețeaua de profesori din Școala pentru Democrație, cât și să continue programul Let`s talk about You(th)!.

 

Consolidarea rețelei de profesori din cadrul Școlii pentru Democrație

Modul în care vor avea loc cursurile în următorul an școlar rămâne incert – chiar dacă ne pregătim pentru un început de an fizic, la școală, nu există garanția că lucrurile vor rămâne la fel și că nu ne vom întoarce la predarea online sau la cursurile hibride. Obiectivul nostru pentru proiect a fost să pregătim profesorii pentru toate aceste scenarii. Am discutat împreună despre lecțiile învățate în ultimul an și am descoperit modalități prin care profesorii pot integra instrumentele pe care le-am folosit online și în cursurile de la școală, sau cele în format hibrid.

 

#Scopul nostru: creșeterea abilităților profesorilor din rețeaua Școala pentru Democrație de a ține cursuri atât online, cât și offline, într-un mod eficient și interactiv pentru elevi. Sprijinim atât elevii, cât și profesorii în creșterea interactivității prin metode alternative de predare, cum ar fi concursurile de vorbire publică online

#Instrumente: ateliere despre diversitate și includere; stat de drept și justiție; instrumente digitale; interactivitatea în clasă.

 

Calendarul activităților:

1. Lansarea chestionarului: ianuarie – februarie 2021

În luna ianuarie am lansat un chestionar (https://forms.gle/Xgj4d2HjAMp4SaHw5) în cadrul comunității de profesori din Școala pentru Democrație. Scopul sondajului a fost de a oferi spațiul necesar profesorilor pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine experiențele lor din ultimul an de școală. Au răspuns 78 de profesori sondajului.

 

 

 

 

 

 

 

2. Ateliere pe temele de interes pentru profesori:  mai – iulie 2021

Pe baza răspunsurilor din cadrul chestionarului am putut să identificăm care sunt nevoile profesorilor și cum putem să răspundem la ele prin întâlniri și ateliere pe teme de interes pentru ei. Am organizat 5 ateliere pe următoarele teme:

  • despre introducere în diversitate împreună cu Cătălina Olteanu, membră în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
  • despre ce înseamnă statul de drept pentru mine împreună cu Lorin-Ovidiua Hagimă și Cristiana Beclea, experți în cadrul Ministerului de Justiție
  • despre ce am învățat în școala online împreună cu Florin Ghindă, fondator RomaniaPozitiva
  • despre cum facilităm interactivitatea și culegem feedback de la elevi împreună cu Florin Ghindă

3. Lansare analizei despre provocările profesorilor din ultimul an și despre cum le-au depășit: iulie 2021

Având în vedere atât răspunsurile din cadrul chestionarului, cât și interacțiunile cu profesorii din ultimul an, am lansat o analiză care prezintă atât provocările de care s-au lovit profesorii, cât și soluțiile pe care le-au identificat. Documentul poate fi citit aici:

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

Continuarea programului Let’s talk about YOU(th)!

Programul Let’s talk about YOU(th)! a pornit în mai 2020 din dorința de susține vocea elevilor și de a îi ajuta să se facă auziți privind probleme importante pentru ei din comunitatea lor. Prin acest proiect EFOR a lucrat direct cu elevii în ateliere interactive online, sesiuni de antrenament online și va desfășura o competiție de discursuri publice.

 

#Scopul nostru: stimularea interesului tinerilor pentru democrație și implicare civică.

#Instrumente: ateliere despre comunitate, fake news, scriere și redactare de discursuri, înțelegerea și aprofundarea unei probleme.

#Tema competiției: “Care este o problemă importantă care te afectează pe tine și pe comunitatea ta?”

 

În cadrul acestor ediții avem alături de noi 68 de elevi coordonați de:

Prof. Camelia Șerban, Liceul Teoretic ”Ioan Cotovu”, Hîrșova, România

Prof. Ovidiu Albert, Colegiul Național Roman-Vodă, Roman, România

Prof. Horațiu Suciu, Colegiul Național Iulia Hașdeu, Lugoj, România

Prof. Aura Eftimie, Liceul Teoretic ,,Grigore Tocilescu”, Mizil, România

Prof. Dan Solcan, Colegiul Național “Bogdan Petriceicu Hașdeu”, Buzău, România

Prof. Viorel Bolduma, IP Centrul de Excelență în Construcții, Chișinău, Republica Moldova

Prof. Natalia Sîncu, IP Gimnaziul nr. 2 , Drochia, Republica Moldova

Elevii participanți au fost împărțiți în echipe mixte, având posibilitatea să cunoască tineri din alte comunități. În cadrul echipelor ei s-au ajutat reciproc cu sfaturi și feedback, iar în final fiecare participant s-a filmat prezentând discursului lui/ei.

 

Calendarul activităților:

1. Training pentru profesorii coordonatori – Februarie 2021

Profesorii coordonatori din Hirsova, Roman, Lugoj, Mizil, Buzau, Chisinau si Drochia au participat în cadrul unui training despre metodologia competiției și valorile programului.

2. Training pentru coordonatorii de echipă – Martie 2021

Echipele au fost coordonate de 12 elevi, foști participanți ai programului LTY. Ei au participat la un training de coordonat și au avut oportunitatea de a-și dezvolta aptitudini de management de proiect, management de echipă, leadership, etc.

 3. Lansarea competiției & atelierele introductive – Martie 2021

Cum ajutăm tinerii să-și facă vocea auzită? Oferindu-le informațiile și abilitățile necesare pentru a-și exprima clar, logic și argumentat opiniile! În cadrul atelierelor interactive lucrăm direct cu elevii și facilităm învățarea într-un mod practic a rolului pe care fiecare dintre noi îl are în comunitate.

#AteliereIntroductive au avut rolul de a ajuta elevii să:

💡 să descopere ce înseamnă o comunitate, cum ne raportăm la ea și cum o putem analiza

💡să aprofundeze înțelegerea problemei și cum să se documenteze din surse sigure

💡 să deprindă noțiuni de organizare și susținere a unui discurs public

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Antrenamente în echipe pentru pregătirea discursurilor – Aprilie 2021

În luna aprilie am susținut peste 20 de antrenamente de cel puțin o oră fiecare, în cadrul cărora echipele au primit feedback din partea coordonatorilor de echipă și a cel puțin unui reprezentant Expert Forum. Sesiunile de antrenamente au constat atât în sugestii directe de îmbunătățiri ale discursurilor dar și oferirea unor explicații și sugestii despre problemele identificate de participanți.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5. Jurizarea discursurilor – Aprilie – Mai 2021

Discursurile pregătite de participanți au fost evaluate de un juriu independent. Le suntem recunoscători pentru implicare și feedback. În această ediție, ni s-au alăturat Alina Aflecailor, Green Peace; Stella Utica, BST; Elena Zaharia, Aspire Academy; Maria Florea, BST; Georgiana Ionița, Agenția Împreuna; Veronica Sîrbu, Judecător. Jurații au evaluat discursurile participanților pe baza unui barem și au oferit feedback individual.

6. Evenimentul de închidere a competiție – Mai 2021

În mai ediția a luat sfârșit cu multă bucurie și discursuri memorabile! Toată munca coordonatorilor, profesorilor și elevilor s-a transformat într-o ediție pe care am sărbătorit-o împreună. Cele mai bune discursuri au fost premiate astfel:

  • premiul 1: cameră foto instant Fujifilm InstaX

Premiul 1 a fost câștigat de Mihai Ionuț, Dora Luparu, Adriana Ciobanu, Papara Miruna.

  • premiul 2: boxă portabilă JBL Clip

Premiul 2 a fost câștigat de Ene Oana, Mara Raducan, Serban Eduard Bogdan, Cazacu Roxana, Cretu Alexandra, Medeea Glodeanu, Adam Theodora.

  • premiul 3: căști wireless LumAudio

Premiul 3 a fost câștigat de Caziuc Corina, Dumitrescu Dariana, Spitzer Patrick, Simionescu Smereciu Ana, Lupu Mihai, Dinu Alexia.

  • Mențiune specială: căști wireless LumAudio. Mențiunea a fost câștigată de Vacari Sandu.

De asemenea, juriul a oferit mențiuni speciale pentru cea mai bună argumentare a problemei, cea mai bună prezentare a discursului, cel mai bine documentat discurs, cel mai curajos discurs, cele mai bune soluții, cea mai originală temă, cel mai carismatic discurs.

 

Felicităm toți participanții pentru procesul de învățare și cunoaștere prin care au trecut cu brio și suntem onorați de încrederea pe care ne-au acordat-o! Împreună facem auzită vocea tinerilor!

 

Pentru mai multe detalii despre Let’s talk about You(th)!:

 

 

 

 

Activitățile sunt desfășurate în cadrul proiectului Consolidating the capacity of teachers in Romania and Republic of Moldova in times of crisis, finanțat printr-un grant al Black Sea Trust for Regional Cooperation. Opiniile exprimate în scris sau în publicațiile electronice nu reprezintă în mod necesar poziția Black Sea Trust, a German Marshall Fund sau a partenerilor săi.

Raport: Școala virusată. Cum arată educația online în viziunea profesorilor din România și Moldova

Context

EFOR a realizat o analiză privind starea educației în România și Republica Moldova, prin intermediul mai multor întâlniri online și prin aplicarea unui chestionar. Am consultat 260 de respondenți prin intermediul chestionarului și am discutat cu 75 de profesori pentru a identifica problemele cu care se confruntă, nevoile, dar și aspectele pozitive și ideile care au reieșit din această situație. Majoritatea dintre aceștia au ținut cursuri online (237), de mai multe ori pe săptămână sau în fiecare zi, cu o prezență de cel puțin 50% (216 răspunsuri). Scopul acestui scurt raport nu este atât de a aduna date statistice, ci mai degrabă de a înțelege experiențe personale și colective, prin discuții și date calitative.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Descarca raport

Cum percep profesorii această criză – cu ce ieșim din ea, de ce avem nevoie, ce am învățat

În general, respondenții consideră că nu au fost pregătiți pentru gestionarea acestei crize și nu au avut resursele necesare pentru adaptare la cursurile online. Fie le-a lipsit trainingul cu privire la folosirea platformelor, de adaptare a conținutului pentru mediul online, fie simple competențe digitale. Această criză a arătat neadaptarea la realitate a sistemului de educație.

La nivelul școlilor practicile de organizare au fost foarte diferite în contextul în care s-a simțit lipsa unui mesaj din partea guvernelor (critici mai frecvente în cazul României) care să traseze linii foarte clare de activitate. În procesul de organizare a contat foarte mult leadership-ul de la nivelul școlii, dar și colaborarea între profesori. Numărul comunităților de profesori care au colaborat constructiv pentru a învăța și pentru a pune în funcțiune un program coerent este mai degrabă mic.

Aproape trei sferturi dintre toți profesorii care au completat chestionarul au spus că a existat o decizie la nivelul școlii cu privire la desfășurarea cursurilor online. Însă doar 28% dintre ei au spus că a existat o decizie la nivelul școlii cu privire la folosirea unei singure platforme pentru desfășurarea acestor cursuri.

Mulți dintre profesori au răspuns că așteptau mai multă coordonare din partea Ministerului Educației și inspectoratelor / organelor locale de specialitate în domeniul învățământului, precum și mai multe unitate în cadrul corpului profesoral la nivelul școlii. La unele școli s-a luat decizia de a se insista pe orele de profil, pe când altor cursuri nu li s-a acordat la fel de multă importanță. A fost menționată nevoia unor ghiduri, care să permită profesorilor să își structureze lecțiile și activitatea în general.

Eforturile de a învăța cum să folosească instrumente online au fost mai degrabă individuale, profesorii apelând la tutoriale sau webinare organizate de inițiative private sau de diverse companii; unii dintre profesori au făcut referire și la resurse furnizate de instituții publice din sistemul de educație. Aceste eforturi au necesitat relativ mult timp de învățare.

Multitudinea de practici și aplicații a generat oboseală și confuzie atât în rândul profesorilor, cât și a elevilor. Dacă în unele școli s-a decis utilizarea unor anumite aplicații, în altele fiecare profesor a folosit metode diferite. Nu este nevoie doar de liste de resurse (există chiar o inflație), ci de asistență de a organiza munca cu ajutorul acestora. Profesorii simt nevoia de coordonare și de lucru după un plan organizat, dar și asistență din partea instituțiilor abilitate. Așadar, pe lângă nevoia de a înțelege cum se utilizează instrumentele online, profesorii au evidențiat nevoia de a primi sprijini pedagogic.

45% dintre respondenți au spus că le-ar fi fost necesar un training pentru gestionarea situațiilor de criză care i-ar fi putut ajuta să poată lua decizii mai bune în această perioadă.

Atât în Moldova, cât și în România, accesul la internet și lipsa echipamentelor rămân problematice. În familii unde există profesori și unul sau mai mulți elevi pot exista limitări de acces dacă nu dețin mai multe echipamente. Respondenții au ținut să atragă atenția asupra situației dificile a școlilor din mediul rural unde nici profesorii și nici elevii nu au acces la instrumente digitale, făcând imposibilă desfășurarea de cursuri în această perioadă.

62% dintre profesori au răspuns că le-a lipsit echipamentul potrivit (laptop, tabletă, telefon, dar și acces la internet) pentru desfășurarea acestor cursuri online și 56% dintre ei au răspuns că le-ar fi fost necesar training real pentru utilizarea platformelor online.

Situația curentă a demonstrat gradul scăzut de alfabetizare IT în rândul profesorilor de toate vârstele. Astfel, s-a menționat și inutilitatea unor cursuri urmate de profesori în trecut, inclusiv în programe oficiale de formare, care nu i-au ajutat pe aceștia să își desfășoare activitatea în condiții optime în aceste momente. Nici în rândul elevilor situația nu este neapărat mai bună, având în vedere că unii  dintre elevi nu au reușit să se conecteze la lecții ușor pentru că ei sau părinții lor nu aveau cunoștințe pentru a folosi astfel de instrumente.

Una dintre provocările menționate de cea mai mare parte a profesorilor a fost conexiunea reală cu elevii și obținerea de feedback. Mai mulți respondenți au menționat faptul că elevii simt nevoia de a se vedea și de a interacționa în offline. Profesorii experimentează cu metode diverse pentru a reuși să le atragă atenția elevilor și de a-i implica, dar succesul depinde, pe lângă aplicațiile folosite, de interacțiunea pe care o aveau deja în mediul offline.

Lucrul cu grupe mari de elevi este dificil și obositor, iar în acest context interacțiunea scade. Și prezenta pentru un timp îndelungat în fața unui computer sau telefon a unui elev poate dăuna; unii dintre respondenți au considerat ca eficientă din acest punct de vedere combinarea muncii online cu cea individuală, care nu necesită neapărat utilizarea unor resurse online. O altă dificultate este de a obține feedback în mod real și de a evalua modul în care s-a atins competența respectivă, întrucât scopul nu ar trebui să fie doar citirea unor informații, ci însușirea de către profesori.

Dacă privim partea pozitivă, totuși, mulți dintre profesori privesc această criză ca pe o oportunitate de a deprinde abilități noi, de a învăța mai multe despre ei și despre elevilor. Majoritatea respondenților simt că au o responsabilitate de fi alături de elevii lor și de a-i ghida prin această perioadă.

 

Priorități

 

  • Analiza detaliată a feedback-ului tuturor părților interesate după reluarea cursurilor
  • Nevoia de regândire programelor de formare continuă de care beneficiază profesorii.
  • Dezvoltarea abilităților digitale în mod real trebuie să devină o prioritate a sistemului de educație.
  • Nevoia de dezvoltare a abilităților de management a structurilor de conducere a școlilor și pregătirea profesorilor pentru gestionarea situațiilor de criză.
  • Nevoia de dezvoltare de abilități soft pentru profesori trebuie să se facă în mod real și să fie folosite în mod uzual în cadrul școlilor. Profesorii trebuie să învețe să comunice eficient și să lucreze în echipă în cadrul corpului profesoral.

 

Comentarii ale profesorilor din România

 

Dacă luați pe nepregătite, de la o zi la alta, (luni seara am aflat că de miercuri se suspendă cursurile), neașteptat de multi profesori și foarte multi elevi s-au adaptat din mers, și-au dezvoltat competențe pentru utilizarea tehnologiei la alt nivel decât prezentarea unui pot sau vizionarea unui film, vă dați seama ce ar însemna pregătirea unui astfel de demers. Cum ar fi întâi să ne pregătim să utilizăm tehnologia măcar la 20-30% din ce ne poate oferi? Să fi cunoscut măcar o parte din multitudinea de instrumente pentru învățarea online? Elevii să fie dotați cu tablete conectate la internet în locul zecilor de manuale scumpe, de multe ori slabe, sosite cu întârziere, auxiliare care au în spate doar interese financiare și un soi de comoditate a celui care le folosește la clasă? Iar toată aceasta poveste să se petreaca la școală, într-un cadru egal pentru toți. Oare cum ar fi? Am așa o previziune că nu mai exista cale de întoarcere și că, atunci când viața va reveni la normal, experimentul cu școala de acasă va fi o temelie sau poate măcar parte din ea, pentru socializarea învățământului.

 

 Anul trecut, au fost organizate de către ISMB tabere de formare pentru profesori pe tema digitalizării procesului de predare-învățare. Am participat la o astfel de tabără și, timp de 7 zile, ne-au fost prezentate succint câteva resurse educaționale online, însă niciun software de e-learning, de management al clasei sau de conferințe video. Cred ca mulți profesori din țară s-au confruntat cu o perioadă nu numai extrem de stresantă, dar și cu momente in care s-au simțit incapabili, depășiti de tehnologie, rușinați de postura in care sunt puși – să apară în fața elevilor nepregătiți. Mi-aș dori ca de anul următor programele de formare a profesorilor în acest domeniu să fie mai profesioniste, cu un suport de curs ancorat în cercetarea și bunele practici internaționale. Mai mult, e necesar să fie recunoscută și susținută financiar și formarea primită din ateliere și cursuri organizate de ONG-uri și firme din domeniul e-learning și al educatiei media.

 

 Nu cred că vom obține performanțe deosebite în acest timp, dar predarea și învățarea la distanță este utilă și are un rol important. Mi se pare că are viitor și va fi utilizată și după perioada de carantină. Să nu uităm că suntem în era tehnologiilor și că, copiii din ziua de azi sunt interesați de aceste gadgeturi. Este momentul ca să fim în pas cu elevii noștri, să la demonstrăm că tehnologia nu este doar pentru jocuri și distracții, ea poate fi instructivă, captivantă. Să-i provocăm pe copii să dorească să cunoască, să descopere, să inventeze! Orice început e greu, dar sunt sigură că toate cadrele didactice vor putea învăța să utilizeze instrumentele digitale. Căci Constantin Noica spunea: „O școală în care profesorul nu învață și el e o absurditate.”

 

Comentarii ale profesorilor din Moldova

Pentru elevi și pentru noi înșine aceste ore sunt foarte importante pentru că oferim încredere că totul continuă indiferent de condiții, oferim elevilor ocupații pentru timpul pe care îl au la dispoziție și, cel mai important, satisfacem nevoia de comunicare care ne lipsește tuturor acum.

 

În opinia mea, din moment ce noi suntem „cei aleși” să fim făuritori de suflete și de cugete, trebuie să ne conformăm situației imprevizibile și să ne conectăm la exigențele timpului auster, răspunzând pozitiv diverselor provocări, căci, prin activitățile realizate, ne testăm ființa și învățăm să fim mai buni, dezvoltându-ne diverse competențe. Totodată, prin implicarea noastră în spațiul virtual, devenim exemple vii pentru discipolii noștri. Important să nu forțăm lucrurile, dar să le facem cu dragoste și dăruire, punând preț pe valorile etico-morale, pe copiii din fața noastră, care sunt subiecții învățării și oamenii reali care ne vor reprezenta în „ziua de mâine” și vor crea viitorul acestei țări.

 

Pentru un învățământ on-line /la distanță eficient e nevoie de pregătirea minuțioasă a fiecărei ore predate. Nu există calitate, fără investirea resurselor intelectuale, fără dedicație.

Proiect finanțat printr-un grant al Black Sea Trust for Regional Cooperation.Opiniile exprimate în scris sau în publicațiile electronice nu reprezintă în mod necesar poziția Black Sea Trust, a German Marshall Fund sau a partenerilor săi.