Cea mai mare problemă a mişcărilor de gherilă, precum Eliberarea Palestinei a lui Arafat, dar a multor altora asemănătoare, apare atunci când câştigă într-un fel sau altul lupta, sau o bucată de teritoriu, şi se pune problema să o guverneze.
Atunci se constată că liderii mişcării, selectaţi şi antrenaţi o viaţă pentru lupta de hărţuială, subversiune, suspiciune şi comploturi, au probleme în a se adapta la civilie. Ceea ce e de înţeles: nu-i uşor să treci de la demagogie oratorică, PR şi bătălie facţionalistă la construirea de drumuri şi canalizări sau administrarea transparentă de bugete. Adică de la politică la policy.
› citește restul articolului (evz.ro)