EFOR sesizează Avocatul Poporului cu privire la OUG de modificare a Legii pentru alegerea Președintelui României

 

Domnului Victor Ciorbea, Avocatul Poporului

 

Stimate domnule Avocat al Poporului,

Ordonanţa de Urgenţǎ a Guvernului nr.45/2014 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României a fost publicatǎ în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 din 27 iunie 2014. Vǎ solicitǎm sǎ sesizaţi direct Curtea Constituţionalǎ cu excepţia de neconstituţionalitate a acestei Ordonanţe conform art.146 lit.d) din Constituţia României şi art.13 alin.(1) lit.f) din Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, cu modificǎrile şi completǎrile urlterioare, pentru considerentele de mai jos.

1)      Se încalcǎ principiul securitǎţii juridice. Intrarea în vigoare a OUG nr.45/2014 la data de 27 iunie 2014 ar urma sǎ producǎ efecte la alegerile prezidenţiale prevǎzute a avea loc în noiembrie 2014 (adicǎ peste mai puţin de cinci luni), ceea ca ar contraveni principiului principiului securităţii juridice, instituit, implicit, de art.1 alin.(5) din Constituţie, principiu care exprimă în esenţă faptul că cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă şi previzibilă. Pentru aplicarea acestui principiu în legislaţia electoralǎ, Curtea constituţionalǎ a statuat în jurisprudenţǎ faptul cǎ o modificare legislativǎ nu poate produce efecte mai devreme de un an de la data intrǎrii în vigoare, prin douǎ hotǎrâri, şi anume Decizia nr.51/25 ianuarie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea titlului I al Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi Decizia nr.334/26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Mai mult, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) recomandă – fără a exista un titlu de obligativitate – în Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002) cǎ:

Elementele fundamentale ale dreptului electoral, şi în special sistemul electoral propriu zis, componenţa comisiilor electorale şi delimitarea circumscripţiilor electorale, nu ar trebui să poată fi amendate înainte de un an de la alegeri, sau ar trebui sa fie tratate la nivel constituţional sau la un nivel superior legii ordinare.

2)      Nu existǎ o situaţie extraordinarǎ, care sǎ justifice ordonanţa de urgenţǎ. Situaţia de urgenţǎ, care ar justifica emiterea unei astfel de ordonanţe în sensul Alineatului (4) al Articolului 115 din Constituţia României, a fost creatǎ în mod artificial: toate elementele prin care se justificǎ urgenţa, enumerate în Nota de fundamentare, existǎ de mai mult de un an. Guvernul a avut posibilitatea declanşǎrii procesului de modificare a Legii nr.370/2004 în timp util, astfel încât sǎ poatǎ fi parcurse toate etapele dezbaterii publice şi adoptǎrii în Parlament a unui proiect de lege.

Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr.1.557 din 18 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 19 ianuarie 2010, că la procedura simplificată de legiferare practicată de către Guvern „trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedura obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă.”

Mai mult, „angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmăreşte ca acesta să fie adoptat în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. […] Prin urmare, chiar dacă la prima vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiţii, oportunitatea şi conţinutul iniţiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale ca garant al supremaţiei Legii fundamentale”.

3)      Ordonanţa de urgenţǎ afecteazǎ drepturile electorale. Unele prevederi ale OUG  nr.45/2014 afecteazǎ exercitarea drepturilor electorale. Astfel:

–          Art.I, alin.1 modificǎ actele pe baza cǎrora se exercitǎ dreptul de a vota;

–          Art.I, alin.11 modificǎ termenul de depunere a candidaturilor, afectând astfel dreptul de a fi ales.

–          Art.I, alin.15 modificǎ locurile în care cetǎţenii îşi pot exercita dreptul de a vota;

Modificarea prin ordonanţǎ de urgenţǎ a unor drepturi electorale contravine alineatului (6) al Articolului 115 din Constituţia României: “Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

Având în vedere competenţa Dvs. exclusivǎ de a sesiza direct Curtea Constituţionalǎ, vǎ rugǎm sǎ faceţi toate demersurile necesare în vederea respectǎrii Legii fundamentale prin intermediul instiţiei pe care cu onoare o reprezentaţi – Avocatul Poporului.

Cu deosebitǎ consideraţie,

 

Organizaţii semnatare:

Grupul Autonom pentru Democraţie Participativǎ – GADP

Asociatia Naţionalǎ a Birourilor de Consiliere pentru Cetǎţeni – ANBCC

Asociaţia Pentru Apǎrarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki – APADOR-CH

Centrul de Asistenţǎ pentru Organizaţii Neguvernamentale – CENTRAS

Centrul de Resurse pentru participare publicǎ – CeRe

Expert Forum – EFOR

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societǎţii Civile – FDSC

Fundaţia pentru o Societate Deschisǎ

Grupul Român pentru Apǎrarea Drepturilor Omului – GRADO

Miliţia Spiritualǎ

Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală – SECS

 

 


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.