Raport de analiză

Subvențiile partidelor politice în 2024 și opacitatea precampaniei electorale

Raportul prezent analizează toate veniturile și cheltuielile partidelor politice legate de subvenții din primele 3 luni ale anului 2024 și problemele legate de lipsa de transparență a perioadei de precampanie.

Secțiune dedicată subvențiilor pe Banipartide.ro

EFOR a lansat o nouă secțiune a portalului www.banipartide.ro, dedicată subvențiilor, care ilustrează veniturile și cheltuielile partidelor politice, incluzând toate datele disponibile public. Secțiunea poate fi consultată la www.banipartide.ro/subventii.

Toate graficele din raport sunt disponibile la www.banipartide.ro/subventii

Principalele concluzii

  • AEP a virat pentru perioada ianuarie-martie către cinci partide suma de 67,6 de milioane de lei:
    • PSD – 26,5 milioane de lei
    • PNL – 22,5 milioane de lei
    • PMP – nu a primit fonduri din cauza unui conflict juridic privind președinția partidului
    • USR – 12,1 milioane de lei
    • AUR – 5,3 milioane de lei
    • ProRo – 1 milion de lei, însă fondurile sunt virate unui executor judecătoresc
  • Partidele au cheltuit mai mult decât au primit până în luna martie, adică 81 de milioane de lei – 120%. AUR a cheltuit cel mai mult raportat la cât a primit în aceste trei luni, adică 240%. Comparativ cu primele luni ale anilor trecuți se vede o creștere semnificativă cu privire la sumele investite de partide. De exemplu, în 2023 partidele cheltuiseră până în martie 55 de milioane de lei, iar în 2022 34 de milioane de lei – ceea ce se explică desigur și prin faptul că 2024 este an electoral și este de așteptat ca cheltuielile să fie mai mari. Partidele au cheltuit astfel:
    • PSD a cheltuit 27/26 milioane de lei – 102% din suma transferată de AEP în perioada ianuarie-martie 2024
    • PNL – 23/22 milioane de lei – 105% din suma transferată de AEP în perioada ianuarie-martie 2024
    • PMP – nu au existat venituri înregistrate, doar cheltuieli de 173 mii lei
    • USR – 17/12 milioane de lei – 141% din suma transferată de AEP în perioada ianuarie-martie 2024
    • AUR – 12/5 milioane de lei – 240% din suma transferată de AEP în perioada ianuarie-martie 2024
    • Pro România – fondurile sunt virate unui executor judecătoresc, aproape 1 milion de lei.
  • Cele mai mari cheltuieli s-au făcut în luna martie, adică 35 de milioane, comparativ cu 20 de milioane în februarie și 25 de milioane în ianuarie.
  • Cele mai mari sume au fost cheltuite pentru:
    • presă și propagandă – 43,8 milioane de lei – 53% din totalul cheltuielilor
    • personal – 7,7 milioane de lei – 9% din totalul cheltuielilor
    • consultanță politică – 7,5 milioane de lei – 9% din totalul cheltuielilor
    • activități politice – 5,9 milioane de lei – 7%
    • sondaje de opinie – 4,6 milioane de lei – 5%
    • bunuri mobile și imobile – 3,1 milioane de lei – 4%
    • pentru restul categoriilor, procentele sunt sub 3% – aproape 9 milioane de lei

  • Cheltuielile pentru presă și propagandă au crescut constant din 2021, pentru aceeași perioadă de timp. Dacă în 2021, partidele au cheltuit 10 milioane de lei în primele 3 luni, în 2024 au cheltuit aproape 44 de milioane. Partidele au atins cele mai mari valori ale cheltuielilor de când se măsoară aceste date. PSD a cheltuit în ianuarie 2024 8,4 mil lei, depășind recordurile anterioare de la finalul lui 2021 (7,2 milioane de lei). PNL și AUR au reușit aceste performanțe în martie 2024, cu 6,2 milioane lei, respectiv 4,8 mil lei. USR a cheltuit, de asemenea, cel mai mult comparativ cu istoria partidului privind subvențiile – 4,3 mil. lei în martie. Pe de altă parte, în februarie PNL a cheltuit doar 432 mii lei, care este pe de parte cea mai mică alocare lunară. Publicitatea online rămâne o parte redusă din cheltuielile de promovare – 2,4 milioane de lei în primele 3 luni (PSD, PNL, USR și AUR).

  • Cheltuielile pentru sondaje au ajuns la 4,8 milioane de lei. Doar trei partide au cheltuit pentru sondaje:
    • PSD – 2,3 mil. lei. Se observă o creștere față de lunile trecute.
    • PNL – 1,1 mil. lei
    • USR – 1 mil. lei

  • La organizarea de activități politice se disting AUR, USR și PNL, cu 2,5 mil. lei, respectiv câte 1,5 mil. lei. PSD a cheltuit sensibil mai puțin, adică 376 mii de lei. Creșterea semnificativă poate arată și că în afara anilor electorali partidele nu prea investesc bani în organizarea activităților politice cu cetățenii.
  • La capitolul personal, costurile au ajuns la 7,7 milioane de lei. Și la capitolul personal se vede o creștere față de anii trecuți, însă nu la fel de mare ca la celelalte categorii. Proporțional, cel mai mult a cheltuit PMP, urmat de USR. Partidele au cheltuit astfel:
    • PSD – 1,7 mil. lei
    • PNL – 1,1 mil. lei
    • USR – 2,9 mil. lei
    • AUR – 1,7 mil. lei
    • PMP – 125 mii lei

 

Subvențiile în context electoral și lipsa de transparență a perioadei de precampanie.

  • Conform legislației electorale, campania începe pe 10 mai și se termină pe 8 iunie. Înainte de începerea campaniei electorale nu vorbim despre promovare electorală, ci de promovare politică. Legea în vigoare nu include niciun fel de definiție a publicității politice, iar pentru materialele de promovare politică nu există niciun fel de interdicție legată de mesaj sau format
  • Până la începutul campaniei nu există reglementări care să oblige partidele politice să marcheze materialele de promovare politică, iar diversitatea de materiale care pot fi folosite pentru aceasta este mult mai mare.
  • În realitate, perioada care precede campania electorală este mult mai vizibilă din punctul de vedere al promovării, iar partidele cheltuie mulți bani, foarte posibil din subvenții, cu foarte puține obligații de transparență.
  • Pe scurt, am identificat problemele de mai jos legate de reglementarea perioadei dinaintea de începerea campaniei electorale, care afectează transparența și integritatea întregului proces electoral. De menționat că nu sunt noi, se repetă constant după 2016.
    • În perioada de până la începerea campaniei electorale promovarea este mult mai intensă, dar cu obligații minimale de raportare;
    • Nu se poate observa cine plătește materialele de promovare, întrucât nu există obligații de marcare a acestora. Practic, acestea ar putea fi plătite de oricine. Nu există obligații de transparență privind partidul sau persoana care a comandat materialul, cel care îl folosește sau scopul acestuia;
    • Nu există obligații de transparență sau raportare pentru persoanele care vor candida independent;
    • Eficiența mecanismelor de raportare din campanie este redusă prin mutarea unei părți semnificative a activităților de promovare în precampanie;
    • Nu există mecanisme de control prin care să compare situația materialelor produse și plasate în spațiul public sau în online cu ceea se raportează scriptic. AEP face verificări doar la nivelul documentației. Așadar, legislația privind finanțarea partidelor poate deschide spațiul spre realizarea unor cheltuieli fără ca ele să fie raportate, întrucât nu sunt legate de luna de campanie electorală.
    • Perioada de campanie electorală este foarte limitată în mijloace de promovare, ceea ce reduce semnificativ competiția electorală;
    • Toate aceste lipsuri nu pot fi rezolvate prin decizii ale AEP sau BEC, ci trebuie începută o reformă a legislației, întrucât formula actuală este defectuoasă și în detrimentul unor procesele electorale corecte. Cu toate acestea, o astfel de reformă nu trebuie să afecteze libertatea de exprimare, ci mai degrabă să diversifice modalitățile de promovare în campanie și să crească eficiența raportării și controlului.

     


Susține EFOR: Dacă ți-a plăcut acest articol și ceea ce facem, ne poți sprijini prin donații sau te poți implica și tu.