EFOR a solicitat în septembrie 2022 de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) o serie de informații legate de subvenții, pentru a înțelege mai bine cum se formează bugetele anuale și de ce instituția a solicitat în mai multe rânduri suplimentarea sumelor alocate pentru subvenții, deși partidele politice nu cheltuiau nici banii pe care îi primiseră la începutul anului. Informațiile solicitate au fost următoarele:
- Documentele prin care s-a solicitat suplimentarea subvențiilor acordate partidelor politice, în vederea includerii în rectificările bugetare din 2021 și 2022.
- Motivarea pe baza căruia s-a fundamentat solicitarea pentru suplimentarea fondurilor la rectificările din 2021 și 2022
- Vă rugăm să specificați dacă au existat cereri din partea partidelor politice pentru a suplimenta fondurile primite din subvenții
- Baza legală conform căreia Autoritatea Electorală Permanentă a solicitat aceste suplimentări de fonduri pentru subvențiile acordate partidele politice
Una dintre cele mai mari creșteri ale subvențiilor a avut loc în 2021, când suma inițială de 162 de milioane de lei a crescut cu peste 90 de milioane. Guvernul Cîțu a aprobat mărirea pe ascuns, după ce promisese publică că va micșora sumele alocate pentru subvenții cu 30%. EFOR a protestat de mai multe ori împotriva acestui tip de comportament, inclusiv prin transmiterea unei petiții susținute de 15,000 de persoane, prin care am cerut mai mult transparență și scăderea sumelor pentru subvenții.
Întrucât AEP ne-a transmis că informațiile solicitate la punctele 1-3 nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public, am contestat răspunsul în instanță. Sentința civilă nr. 6696/2022 din data de 14 decembrie 2022, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a, Contencios Administrativ și Fiscal ne-a dat dreptate. Solutia dată de instanță a fost: ”Admite cererea de chemare în judecată. Obligă pârâta la comunicarea informațiilor solicitate de reclamantă la pct. 1 – 3 din cererea înregistrată sub nr. 11348 din 02.09.2022.”. Recursul AEP era programat inițial pentru 27 iunie la Curtea de Apel București, fiind reprogramat apoi pentru noiembrie 2023.
Din decizia instanței, reținem faptul că refuzul de a furniza informațiile ”nu reprezintă o executare corespunzătoare a obligației prevăzute la art 7 alin 2 din Lege, fiind motivat generic, fără a specifica în care categorie de informații din cele enumerate în art 12 din Lege se încadrează cele solicitate de reclamantă”.
Legat de rectificările din 2022, EFOR a solicitat informații și de la Ministerul Finanțelor, care ne-a transmis că datele legate de motivul solicitării de fonduri suplimentare poate fi furnizat de AEP.
Pe 26 iunie, AEP ne-a transmis informațiile solicitate. Menționăm că apreciem deschiderea noii conduceri a instituției pentru creșterea climatului de transparență de la nivelul AEP. Redăm mai jos informațiile transmise pentru punctele 1-3:
Pentru punctul 1 al solicitării, respectiv „Documentele prin care s-a solicitat suplimentarea subvențiilor acordate partidelor politice, în vederea includerii în rectificările bugetare din 2021 și 2022”, vă transmitem anexat copiile adreselor AEP către Ministerul Finanțelor cu privire la propunerile de buget și fundamentările sumelor pe capitole și titluri bugetare și pe activități, necesare pentru proiectele de rectificare bugetară pentru anul 2021 și anul 2022.
Pentru punctul 2 al solicitării, respectiv „Motivarea pe baza căruia s-a fundamentat solicitarea pentru suplimentarea fondurilor la rectificările din 2021 și 2022”, precizăm că propunerile de buget pentru subvențiile partidelor politice au fost făcute prin respectarea prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările ulterioare, după cum urmează:
- în anul 2021, față de bugetul pentru finanțarea partidelor politice de 162.000.000 lei acordat prin Legea bugetului de stat pentru anul 2021 nr. 15/2021, s-a propus o suplimentare de 284.720.000 lei, urmărindu-se nedepășirea sumelor alocate cu aceeași destinație în anii anteriori pe titlul Alte Cheltuieli;
- în anul 2022, față de bugetul aprobat de 234.460.000 lei pentru finanțarea partidelor politice, acordat prin Legea bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 317/2021, s-a propus o suplimentare de 24.407.000 lei, pentru a se păstra același nivel de finanțare cu cel alocat trimestrelor 1-111 din 2022
Pentru punctul 3 al solicitării, respectiv „Vă rugăm să specificați dacă au existat cereri din partea partidelor politice pentru a suplimenta fondurile primite din subvenții”, precizăm că la nivelul Autorității Electorale Permanente nu s-au înregistrat cereri privind suplimentarea fondurilor din subvenții înaintate de către partidele politice.
Legat de suplimentarea fondurilor, cererile au fost făcute pe baza art 18 (2) din Legea 334/2006, care stabilește niște limite foarte flexibile pentru alocarea de subvenții. Nu este foarte clar cum acest articol constituie baza legală care permite unei instituții să suplimenteze bugetul cu zeci sau sute de milioane de lei, fără a exista solicitări din partea partidelor politice sau alte motive justificate.
Pe 16 iulie 2021, Autoritatea condusă de Constantin Florin Mitulețu Buică solicita ministrului interimar al finanțelor, Florin Cîțu, să suplimenteze creditele de angajament și creditele bugetare. AEP propunea creșterea sumei din subvenții de la 162 de milioane de lei la aproape 446 de milioane de lei, solicitând o suplimentare de 284 de milioane de lei! Suma aprobată a fost redusă ulterior.
Având în vedere prevederile art.18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind cuantumul subvențiilor alocate finanțării partidelor politice (Art. 18. – (2) Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult. 0,04% din produsul intern brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei.) și ținând cont de sumele alocate cu aceeași destinație în anii precedenți, propunem suplimentarea creditelor alocate în anul 2021 de la 162.000 mii lei la suma de 446.720 mii lei. […]
Astfel, necesarul reevaluat la titlul Alte Cheltuieli pentru anul 2021 este de 624.220 mii lei, față de 339.500 mii lei alocați prin Legea bugetului de stat nr. 15/2021, rezultând un necesar suplimentar la acest titlul de 284.720 mii lei.
Prin cererea din 19.07.2022 AEP cererea suplimentarea fondurilor cu aproape 24 de milioane de lei, cu sume mult mai mici decât în 2021. Cererea includea următoarea formulare:
Având în vedere prevederile art.18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind cuantumul subvențiilor alocate finanțării partidelor politice (Art. 18. – (2) Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din produsul intern brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei.), pentru a păstra același nivel de finanțare cu cel aferent trimestrelor I-III, propunem suplimentarea creditelor de angajament și bugetare alocate în anul 2022 de la 233.820 mii Iei la suma de 257.527 mii lei.
Astfel, necesarul reevaluat la titlul Alte Cheltuieli pentru anul 2022 este de 258.867 mii lei credite de angajament și credite bugetare, față de 234.460 mii lei alocați prin Legea nr. 317/2021 a bugetului de stat pe anul 2022, rezultând un necesar suplimentar la acest titlul de 24.407 mii lei.
Aceste răspunsuri ne arată că AEP a acționat în mare parte contrar mandatului său și a solicitat suplimentări semnificative ale fondurilor, pe criterii care nu sunt clare. Dacă în 2022 explicația poate fi legată de atingerea unei sume unitare la nivel anual, creșterea la 446 de milioane nu poate fi înțeleasă, mai ales că nu este an electoral. Solicitările sunt bazate pe estimări și nu au o motivare solidă în spate, fapt care este contrar principiilor elaborării unor politici publice eficiente și economice. Mai mult, comportamentul instituției de la acel moment arată mai degrabă că aceasta a acționat în favoarea partidelor politice și nu a funcționat ca o instituție de control.
În acest context, considerăm că trebuie luate următoarele măsuri:
De către Parlament
- Reducerea limitelor pentru alocarea de fonduri și deci reducerea sumelor alocate anual partidelor politice
- Impunerea unui sistem mai previzibil și mai stabil de alocare a subvențiilor.
- Stabilirea unor limite clare ale atribuțiilor AEP de a gestiona alocarea subvențiilor de stat pentru a reduce deciziile arbitrare și potențial politice. Nu ar trebui să facă parte din mandatul AEP de a solicita finanțare suplimentară fără nicio restricție;
- Fondurile pentru subvenții publice necheltuite alocate partidelor ar trebui returnate statului la sfârșitul anului dacă nu sunt utilizate. O alternativă mai flexibilă ar fi să se impună o perioadă de trei ani pentru cheltuirea fondurilor rămase – după care banii necheltuiți ar trebui returnați statului.
De către AEP:
- AEP ar trebui să facă publice toate activitățile sale legate de finanțarea publică a partidelor politice. Așadar, AEP ar trebui să respecte și prevederile LEgii 544/2001
- AEP ar trebui să explice în mod corespunzător modalitatea prin care este întocmit și justificat bugetul pentru subvenții.
