Subvențiile pentru partidele politice: creșteri ale cheltuielilor, populism și rectificări bugetare fără justificare

 

În anul 2023 partidele politice vor primi 258 de milioane de lei din subvenții. În primele șase luni ale anului, cele șase partide care au dreptul la bani potrivit rezultatelor alegerilor din 2020 au primit în conturi 125 de milioane lei și au cheltuit 118 milioane de lei. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituția care gestionează fondurile, a transferat către PSD 48,2 de milioane de lei, către PNL un total de 40,8 de milioane lei, către USR 22 de milioane de lei, iar la AUR 9,7 milioane de lei. PMP și Pro România, partide neparlamentare, au primit 2,5 milioane lei, respectiv 1,8 milioane lei. Raportul de mai jos analizează evoluția veniturilor și cheltuielilor și principalele probleme legate de aceste fonduri.

Venituri și cheltuieli legate de subvenții în primele șase luni

• Există o creștere semnificativă a cheltuielilor din subvenții față de primele șase luni din 2021 și 2022. Partidele au cheltuit 118 din 125 de milioane, față de 75 din 124 de milioane în 2022 și 46 de milioane în 2021.

• Majoritatea partidelor au cheltuit aproape tot ce au primit în primele 6 luni sau mai mult, apelând la economii. Acesta este un calcul relativ, întrucât partidele care au primit cele mai mari sume din subvenții au pus bani deoparte din anii trecuți. Cu toate acestea, am realizat o statistică pornind de la banii primiți în conturi în primele șase luni. PSD a cheltuit 85%, PNL 81%, USR 104%, PMP 132%, AUR 131%, iar Pro România 243%.

• Per total, cei mai mulți bani s-au cheltuit pentru presă și propagandă (49%), bunuri mobile și imobile (10%), personal (9%), consultanță politică (7%) și activități cu caracter politic (5%).

• Cei mai mulți bani rămân dedicați contractelor pentru presă și propagandă (aproape 58 de milioane). AUR și Pro România nu au cheltuit bani pe această categorie. PSD și PNL au cheltuit aproape 2/3 din bani pentru propagandă și se observă o creștere semnificativă și la USR (1/3 din bani): PSD (27,4 mil.), PNL (22,4 mil), PMP (971 mii) și USR (7,1 mil).
• Față de aceeași perioadă a anilor 2021 și 2022 se observă o creștere a cheltuielilor pentru propagandă și activități care au legătură cu promovarea partidului și campaniile electorale. De exemplu, partidele au cheltuit în primele luni 58 de milioane de lei pentru presă, față de 24 milioane și 47 de milioane în 2021 și 2022. Mai mult, în 2022 au cheltuit tot anul 100 de milioane, iar în 2021 62 de milioane de lei per an, ceea ce arată că există un potențial de a depăși aceste sume în 2023.
• Transparența cheltuielilor pentru presă rămâne defectuoasă, iar proiectul propus în parlament de PSD, care ar fi definit publicitatea politică nu a fost aprobat în Senat. Acesta urmează să revină pe agenda Comisiei Juridice din Senat în septembrie, însă cu mici șanse să fie dezbătut transparent și riguros.

• Aproape toate partidele au cheltuit sume semnificative pentru consultanță politică și sondaje de opinie, iar unele au investit și în acțiuni de natură politică, ceea ce arată că se pregătesc pentru alegerile de la anul.
• USR rămâne partidul care cheltuie cel mai mult pentru personal – 4,9 milioane comparativ cu 3,2 la PSD și 1,5 la PNL.
• AUR a început să consume bani din subvenții, cea mai mare cheltuială fiind aceea prin care s-au achiziționat autovehicule pentru caravana medicală (vezi mai jos), în valoare de aproape 12 milioane de lei.
• Pro România continuă să cheltuie sume semnificative (mult mai mult decât a primit în primele șase luni din an) pentru cheltuieli cu avocați și executori.

Partidele politice și campania electorală

• Unele partide politice au început campania electorală devreme, iar anumite activități din ultimele luni au fost finanțate din bani publici. EFOR a observat că AUR a realizat în ultimele luni achiziții din fonduri publice, pentru activități cu un puternic caracter propagandistic. Partidul a inițiat o caravană prin mai multe județe din țară, cu scopul de oferi servicii medicale. Autovehiculele au fost cumpărate din subvenții, iar conform informațiilor disponibile în spațiul public (articole publicate de Libertatea – a se vedea în raport), anumite cheltuieli pentru desfășurarea campaniei au fost acoperite de terți. Rămâne de văzut dacă aceste cheltuieli vor fi declarate în 2024, fiind vorba despre o probabilă asociere cu o formațiune nepolitică. Folosirea acestor autovehicule colantate cu sigla partidului indică faptul că este mai degrabă o acțiune de promovare politică.
• AUR a anunțat public că a achiziționat 20 de microbuze pentru elevi, pentru a le dona comunităților. Conform AUR acestea sunt achiziționate din fonduri publice, ceea ce înseamnă că nu poate dona aceste microbuze, întrucât ar fi contrar legislației în vigoare. Și achiziționarea acestor mașini cu scopul de a fi donate (chiar și declarativ) este discutabilă, întrucât Legea 334/2006 stabilește la art. 25 1) (i) că partidele pot folosi subvențiile pentru ”investiții în bunuri mobile și imobile, necesare activității partidelor respective.” Nu este clar cum achiziționarea acestor mașini care urmează a fi donate servește activității partidului. Alin 2. al aceluiași articol stabilește că ”Este interzisă folosirea veniturilor provenite din subvenții de la bugetul de stat pentru oricare alte destinații decât cele prevăzute la alin. (1).” Așadar, la acest moment, microbuzele sunt folosite mai degrabă ca instrumente de campanie electorală și nu pot fi utilizate pentru scopul declarat public.
• Și Partidul Social Democrat a desfășurat acțiuni prin care oferă servicii, care pot fi considerate campanie electorală sub acoperire, cum ar fi meditații pentru elevi sau consultații oftalmologice, care au loc în sedii de partid sau în spații marcate cu sigla partidului. Conform datelor publice, acestea nu sunt finanțate din subvenții.
• Considerăm că scopul unui partid nu este acela de a presta servicii medicale sau sociale, ci de a realiza politici publice care să îmbunătățească situația curentă, mai ales dacă are grup parlamentar. Așadar, aceste acțiuni sunt mai degrabă populiste, au caracter electoral și au rolul de a promova partidele într-un mod care nu încurajează competiția politică onestă.

Bugetele anuale și rectificările pentru subvenții (2021 și 2022)

• Datele obținute de EFOR potrivit legii 544/2001 arată că solicitările de rectificare bugetară din 2021 și 2022 au fost inițiate de AEP din propria inițiativă, fără a exista solicitări din partea partidelor politice
• În anul 2021, față de bugetul pentru finanțarea partidelor politice de 162 mil. lei acordat prin Legea bugetului de stat  s-a propus o suplimentare de 284 mil de lei, care ar fi dus valoarea totală la 446 de milioane de lei. Suma a fost redusă ulterior în procesul de aprobare la aproape 90 de milioane. În 2022, AEP a obținut încă 24 de milioane de lei peste bugetul aprobat inițial.
• Cererile au fost făcute pe baza art. 18 (2) din Legea 334/2006, care stabilește niște limite foarte flexibile pentru alocarea de subvenții, adică 0,01-0,04% din PIB. Nu este foarte clar cum acest articol constituie baza legală care permite unei instituții să suplimenteze bugetul cu zeci sau sute de milioane de lei, fără a exista solicitări din partea partidelor politice sau alte motive justificate.
• Aceste răspunsuri ne arată că AEP a acționat în mare parte contrar mandatului său și a solicitat suplimentări semnificative ale fondurilor, pe criterii care nu sunt clare și fără bază legală. Creșterea la 446 de milioane nu poate fi înțeleasă și justificată. Solicitările sunt bazate pe estimări și nu au o motivare solidă în spate, fapt care este contrar principiilor elaborării unor politici publice eficiente și economice. Mai mult, comportamentul instituției de la acel moment arată mai degrabă că aceasta a acționat în favoarea partidelor politice și nu a funcționat ca o instituție de control, care are rolul de a gestiona bugetele legate de subvenții. Decizia privind valoarea subvențiilor ar trebui să fie una politică, a Guvernului și a Parlamentului și nu ar trebui să fie la libertatea AEP să jongleze arbitrar cu aceste sume.
• Pentru anul 2023 nu avem informații că ar fi fost solicitate fonduri suplimentare de către AEP. Faptul că această practică nu este continuată este unul pozitiv.

Mai multe detalii și documente:

Cum a folosit AEP reglementări vagi pentru a suplimenta subvențiile pentru partide în 2021 și 2022. O scurtă poveste despre accesul la informații

Recomandări

 

Pentru Parlament

• Dezbaterea într-un mod judicios și transparent a proiectului de lege care modifică Legea 334/2006 (proiectul AEP, preluat de PSD)
• Reducerea limitelor pentru alocarea de fonduri și deci reducerea sumelor plătite anual partidelor politice
• Impunerea unui sistem mai previzibil și mai stabil de alocare a subvențiilor.
• Stabilirea unor limite clare ale atribuțiilor AEP de a gestiona alocarea subvențiilor de stat, pentru a reduce deciziile arbitrare și potențial politice. Nu ar trebui să facă parte din mandatul AEP posibilitatea de a solicita finanțare suplimentară fără nicio restricție;
• Fondurile pentru subvenții publice necheltuite alocate partidelor ar trebui returnate statului la sfârșitul anului dacă nu sunt utilizate. O alternativă mai flexibilă ar fi să se impună o perioadă de trei ani pentru cheltuirea fondurilor rămase – după care banii necheltuiți ar trebui returnați statului.

Pentru AEP:

• AEP ar trebui să facă publice toate activitățile sale legate de finanțarea publică a partidelor politice.
• AEP ar trebui să respecte prevederile Legii 544/2001 și să furnizeze informațiile solicitate
• AEP ar trebui să explice în mod corespunzător modalitatea prin care este întocmit și justificat bugetul pentru subvenții.
• AEP trebuie să publice datele legate de finanțarea politică în format deschis.

 

Proiect derulat de:

 

Proiect derulat de Asociația Expert Forum în parteneriat cu Asociația Română Pentru Locuințe Casa Plus, Euroland Banat, Centrul pentru Resurse Civice și Colegiul Național „Mircea Eliade” Resița, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro. ”Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă”

 

Platforma banipartide.ro și campania de transparentizare a finanțării politice au fost susținute în cadrul proiectului “Effective Combat Against Corruption” (ECAC), implementat cu sprijinul Bureau of International Narcotics and Law Enforcement (INL) în parteneriat cu International Foundation for Electoral Systems (IFES) și CEELI Institute (Central and Eastern European Law Initiative).