EnglishAceastă cercetare are scopul de a analiza diferite modele de alocare a subvențiilor în statele membre ale UE și în alte state europene și de a oferi o analiză mai aprofundată a modelului românesc și a problemelor sale. Structura raportului își propune să răspundă la întrebări cheie privind aprobarea, alocarea, cheltuirea, gestionarea, transparența și controlul acestor fonduri. Secțiunea finală oferă recomandări inspirate din standardele și bunele practici internaționale, precum și din modelele oferite de alte țări.
Alocarea de fonduri publice pentru partidele politice a devenit o practică obișnuită în majoritatea statelor membre ale UE în ultimele decenii și, în multe cazuri, subvențiile au devenit principala sursă de venit a partidelor. Aceste fenomen are loc în paralel cu reducerea contribuțiilor private, chiar și în țări care aveau o astfel de tradiție. În mod pozitiv, această creștere ar putea reduce dependența ridicată de donatori privați sau comerciali majori; ar putea crește concurența politică; ar putea crește transparența și competitivitatea scenei politice și ar putea stimula capacitatea partidelor politice de a elabora politici și de a comunica mai bine cu publicul. Pe de altă parte, partidele politice mai mari ar putea primi și mai multe resurse pentru a-și spori influența, în timp ce partidele mai mici și mai noi rămân vulnerabile, iar legătura deja slabă cu membrii partidelor politice ar putea fi redusă și mai mult.
Există diferențe semnificative în ceea ce privește valoarea fondurilor furnizate, reglementările în vigoare, controlul și transparența. Utilizarea subvențiilor nu este definită în mod extensiv de standardele internaționale, iar diferitele aranjamente juridice și practice sunt mai degrabă determinate de decizia internă a statelor. Cu toate acestea, standardele internaționale și bunele practici subliniază necesitatea de a asigura un echilibru între resursele private și cele publice, precum și de a asigura condiții echitabile pentru competiția politică și subliniază necesitatea unui control și unui nivel de transparență adecvată a acestor fonduri.
În Europa, există diferite criterii legate de eligibilitate, valoare, calendarul de distribuție, nivelul de finanțare sau alocarea fondurilor. În plus, fondurile pot fi gestionate și distribuite de diferite tipuri de instituții, inclusiv autorități electorale, ministere sau alte departamente din cadrul guvernului sau al parlamentului.
Reglementările diferă în ceea ce privește cheltuielile permise pentru subvențiile de stat. 16 țări nu au reglementări detaliate în ceea ce privește utilizarea fondurilor. Cu toate acestea, experiența arată că fondurile sunt utilizate în principal pentru campanii (multe țări permit utilizarea subvențiilor pentru campaniile electorale), propagandă și personal.
Mai specific, în România, valoarea subvențiilor a crescut semnificativ după 2018 și este una dintre cele mai mari din Europa, fiind în general considerată prea mare pentru contextul financiar din țară. În plus, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care este instituția care asigură controlul finanțării politice, are o discreție supradimensionată pentru a stabili bugetul în comparație cu multe alte țări, în limite foarte generoase, și este lipsită de transparență în elaborarea bugetului său, având un potențial comportament politizat.
Cazul particular al României arată că valoarea ridicată a subvențiilor a permis partidelor politice să folosească aceste fonduri pentru campanii masive de cumpărare de acces în presă în afara perioadelor electorale, fără mecanisme de transparență. Problema transparenței, împreună cu modul în care aceste fonduri reduc independența mass-media, au fost, de asemenea, subliniate în mai multe rapoarte internaționale de monitorizare. Deși parlamentul a elaborat un proiect de lege pentru a reglementa unele dintre aceste aspecte, contextul indică faptul că s-ar putea să nu existe suficient sprijin politic pentru a îmbunătăți pe deplin transparența.
Pe scurt, problemele majore din România, detaliate în raport, sunt următoarele:
- Valoarea subvențiilor a crescut constant în ultimii ani;
- AEP a mărit valoarea anuală a subvențiilor publice prin rectificări bugetare, în mod netransparent;
- AEP a acționat în ultimii ani mai mult în interesul partidelor politice decât ca un organism independent de control;
- Partidele continuă să primească finanțări sporite din partea statului, iar unele dintre ele acumulează aceste resurse, care nu sunt returnate la bugetul de stat dacă nu sunt folosite;
- Subvențiile publice sunt folosite din ce în ce mai mult pentru cumpărarea de servicii de promovare din partea presei; și
- Publicul larg nu poate înțelege clar dacă știrile sau alte producții media sunt autentice sau sunt materiale plătite care reflectă obiective politice, întrucât toate aceste campanii nu sunt marcate ca atare.
Raport publicat în cadrul proiectului „Combaterea eficientă a corupției” (ECAC) finanțat de Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs (INL), implementat de Expert Forum în parteneriat cu Fundația Internațională pentru Sisteme Electorale (IFES) și Institutul CEELI. Opiniile exprimate în această publicație aparțin autorilor. Ele nu pretind să reflecte opiniile sau punctele de vedere ale INL.