Expert Forum continuă seria de analize cu privire la cheltuirea fondurilor din subvenții. Chiar dacă în 2025 și 2026 valoarea bugetelor a fost redusă de către Guvern, rămâne complet netransparent modul în care se cheltuie acești bani.
În 2025 partidele au primit 232 de milioane de lei, iar în 2026 această valoare a fost redusă cu 10% prin ordonanța ”trenuleț” de la finalul anului 2025. Din acest ping-pong cu bugete reiese totuși că metodologia de stabilire a bugetelor este una strict politică și nu are niciun fundament care să asigure stabilitate și predictibilitate. Cu alte cuvinte, dacă partidele vor să își dea mâine 500 de milioane o pot face liniștite, întrucât se regăsesc în limitele unei legi neclare și care generează impredictibilitate. Reamintim că bugetul trebuie să fie în limita a 0,01% – 0,04% din PIB, fără a exista un mecanism clar despre cum se stabilește valoarea finală. Dar pe lângă buget, rămâne foarte problematică lipsa de transparență în cheltuirea banilor. Deși aflăm lunar cât se cheltuie, nu avem nici cea mai mică idee unde ajung banii. În lipsa unor mecanisme de transparență care să permită publicului să înțeleagă cine sunt beneficiarii finali (nu firmele de consultanță), care primesc acești bani, lipsa de încredere în finanțarea politică este justificată.
Întrucât AEP a anunțat că va iniția o reformă care include și finanțarea politică și a campaniilor electorale, EFOR s-a întâlnit cu reprezentanții AEP, alături de alte organizații, pentru a prezenta prioritățile legate de finanțarea partidelor și campaniilor electorale. Acest moment este unul esențial pentru a reforma modul în care se finanțează politica din România, mai ales după eșecul instituțional și a cadrului legislativ incoerent și care favorizează lipsa de transparență care s-a aplicat la alegerile din 2024 și 2025. Deși am mai văzut în ultimii ani diferite tentative de a modifica legislația, după 2015 foarte puține inițiative au contribuit la transparentizarea finanțării.
Reamintim care sunt câteva dintre aceste priorități, legate de subvenții:
- Reducerea bugetelor anuale pentru subvențiile acordate partidelor politice.Valoarea subvențiilor este mult prea ridicată, chiar și pentru anii electorali, iar aceste fonduri nu fac decât să crească și mai mult monopolul asupra vieții politice pentru un număr mic de partide. Scopul subvențiilor nu este de a crea o dependență totală a partidelor față de stat (situație la care s-a ajuns), ci de a le susține pentru a se dezvolta și crea o relație cu electoratul, pentru a-l reprezenta mai eficient. Iar justificarea conform căreia este nevoie de mai mulți bani în ani electorali nu mai este valabilă – partidele au cheltuit în campaniile din 2025 și 2024 majoritar din împrumuturi, care se rambursează.
- Modificarea mecanismului de stabilire a bugetului anual și reglementarea unor criterii predictibile pentru elaborarea acestuia. Legea 334/2006 stabilește că alocările pentru subvenții în bugetul anual trebuie să fie cuprinse între echivalentul a 0,01% și 0,04% din PIB, un interval foarte larg, care poate conduce la aprobarea unui buget foarte generos. Menționăm că până în acest moment partidele nu au ajuns nici pe aproape la valoarea maximă anuală care ar putea fi alocată, care este mult mai mare. Ar putea fi introdus un sistem prin care se echivalează un vot obținut cu o valoare specifică, ce poate fi indexată anual pentru a reflecta modificările economice.
- Motivarea reală a modului prin care se construiesc bugetele anuale. Pe lângă mențiunea de la punctul anterior, legea nu impune criterii pe baza cărora se stabilesc sumele totale alocate care se regăsesc în bugetul AEP. Motivarea detaliată a modului în care s-a ajuns la alocările respective lipsește în bugetele anterioare. Experiența de până acum arată că depinde de propunerea AEP și de interesul partidelor politice – regula nescrisă a fost să nu se aloce mai puțini bani decât în anul anterior, ceea ce este un mecanism păgubos și arbitrar.
- Asigurarea transparenței cu privire la modul în care sunt cheltuite subvențiile(în special pentru presă și propagandă), inclusiv prin raportarea regulată a beneficiarilor finali ai fondurilor și marcarea materialelor de propagandă în afara perioadelor electorale. Legea ar putea impune și o limită procentuală din total cu privire la cât pot cheltui partidele pentru presă și propagandă – de exemplu nu ar trebui să cheltuie mai mult de 30-40%. Înțelegem că partidele trebuie să beneficieze de autonomie în luarea deciziilor, însă este nerezonabil faptul că din 2021, partidele au cheltuit 635 de milioane de lei pentru linia bugetară presă și propagandă, 53% din bani, fără transparență, iar singurele informații privind contractele provin din investigații jurnalistice. Și aici nu includem publicitatea pentru campaniile electorale. Rapoartele publicate de Consiliul Europei, Comisia Europeană și Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE au arătat că aceste valori ridicate distorsionează viața politică și afectează independența presei, având în vedere că o parte semnificativă a acestor fonduri sunt cheltuite pentru presă și propagandă. Subvențiile ar trebui să fie în primul rând folosite pentru dezvoltarea partidelor și nu pentru cumpărarea presei prin metode netransparente.
- Reconsiderarea modului în care se desfășoară campaniile electorale și cum se raportează finanțarea pentru precampanie, pentru a evita cheltuielile masive realizate de câteva partide în luna dinaintea începerii campaniei. De asemenea, competitorii/posibilii competitori ar trebui să reflecte în rapoartele de venituri și cheltuieli pentru alegeri și cheltuielile din precampanie, inclusiv pentru strângere de semnături sau depunerea candidaturilor.
- Partidele ar trebui să returneze la finalul anului banii pe care nu îi cheltuie.
- Legislația ar trebui să clarifice și să explice tipurile de cheltuieli permise, în cadrul fiecărei categorii mari descrise de Legea 334/2006. De exemplu, ar putea fi clarificat ce înseamnă cheltuieli cu propaganda sau ce înseamnă cheltuielile cu protocolul.
- Rapoartele de control ale AEP ar trebui să fie publice într-o formă extinsă, pentru a reflecta clar care sunt neregulile identificate și sancțiunile aplicate partidelor politice.
Venituri în 2025 (ianuarie – decembrie)
În 2025 cele opt partide au primit subvenții în valoare de 232 milioane de lei, astfel: PSD – 76,9 milioane de lei, AUR 45,5 mil. lei, PNL 41,9 mil lei, USR 29,8 mil lei, SOS România 19,8 mil lei, POT 15,9 mil lei, PMP și Forța Dreptei câte un milion de lei.
Venituri vs cheltuieli partide, ianuarie – decembrie 2025
Bugete subvenții 2008- 2025, www.banipartide.ro/subventii
Destinația subvențiilor (ianuarie – decembrie 2025)
În 2025 partidele au cheltuit 244 milioane de milioane de lei. Majoritatea banilor cheltuiți provin de la PSD – 97 de milioane de lei, AUR – 39,9 de milioane și PNL 41 de milioane de lei. USR a cheltuit 37,4 de milioane de lei. SOS România a cheltuit 16,8 milioane de lei, iar POT 8,5 milioane de lei.
Cea mai mare parte a fondurilor a fost cheltuită pentru presă și propagandă (117 de milioane de lei, 48%), personal (27 mil. de lei, 11%) și investiții in bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei, 9%). Pentru organizarea de activități cu caracter politic s-au cheltuit 13 milioane de lei, iar pentru consultanță politică 11 milioane de lei.
| Categorie | Suma | Procent |
| Presa si propaganda | 117.619.081 | 48,11% |
| Personal | 27.565.596 | 11,28% |
| Investitii in bunuri mobile si imobile | 21.923.117 | 8,97% |
| Organizarea de activitati cu caracter politic | 13.471.229 | 5,51% |
| Consultanta politica | 11.696.687 | 4,78% |
| Chirii si utilitati sedii | 10.192.088 | 4,17% |
| Sondaje de opinie nationale si locale | 8.269.418 | 3,38% |
| Onorarii avocati, executori si experti | 5.254.914 | 2,15% |
| Productia si difuzarea de spoturi publicitare | 4.702.643 | 1,92% |
| Materiale intretinere si functionare sedii | 3.799.460 | 1,55% |
| Deplasare in tara si in strainatate | 3.782.476 | 1,55% |
| Telecomunicatii | 3.227.481 | 1,32% |
| Consultanta juridica | 3.093.014 | 1,27% |
| Transport | 2.752.672 | 1,13% |
| Protocol | 1.412.368 | 0,58% |
| Cotizatii pentru organizatii politice internationale | 1.150.508 | 0,47% |
| Taxele marcilor inregistrate | 1.094.430 | 0,45% |
| Combustibili si carburanti | 1.036.239 | 0,42% |
| Birotica | 887.940 | 0,36% |
| intretinere si reparatii auto | 856.005 | 0,35% |
| Prime de asigurare | 496.467 | 0,20% |
| Comisioane bancare | 68.536 | 0,03% |
| Taxele de timbru | 63.807 | 0,03% |
| Penalitati | 45.021 | 0,02% |
| Delegatii din strainatate | 10.225 | 0,00% |
Cheltuieli presă și propaganda (total), 2025, www.banipartide.ro/subventii
Cheltuielile din lunile ianuarie și noiembrie (înainte de alegerile parțiale) rămân cele mai ridicate. De fapt, cheltuielile din ianuarie – 49 de milioane – sunt comparabile cu cele din octombrie 2024 și din aprilie 2024, lunile care au precedat alegerile. Cel mai probabil, o parte din aceste cheltuieli au legătură și cu anul electoral 2024, mai ales că PSD a cheltuit 39 de milioane de lei pentru presă și propagandă, cel mai mare buget lunar de până acum.
Cheltuieli pe categorii, 2025, www.banipartide.ro/subventii
Cheltuieli lunare, comparație 2021 – 2025, www.banipartide.ro/subventii
Cheltuielile pe partide în anul 2025
PSD, USR (câte 126%) și PMP (135%) au cheltuit în 2025 mai mult decât au primit. Reamintim că partidele pot economisi banii de la un an la altul, întrucât nu sunt obligate să returneze fonduri, cum fac de regulă instituțiile publice din România. POT a cheltuit 54% din banii primiți, PNL 98%, AUR 88%, iar SOS România 85%.
Cele mai mari cheltuieli
PSD – A cheltuit în 2025 97,4 milioane lei în 2025. Cea mai mare parte a bugetului a mers către presă și propagandă – 72,6 milioane lei (74,6%). Urmează cheltuielile de personal (6,7 milioane lei – 6,9%), sondaje de opinie naționale și locale (5,5 milioane lei – 5,7%), consultanță politică (3,5 milioane lei – 3,6%) și producția și difuzarea de spoturi publicitare (2,1 milioane lei – 2,2%).
PNL – Totalul cheltuielilor se ridică la 41,1 milioane lei. Cea mai mare categorie de cheltuieli este legată de investiții în bunuri mobile și imobile – 15,4 milioane lei (37,6%), urmată de presă și propagandă – 13,8 milioane lei (33,6%). Cheltuielile cu personalul reprezintă 3,8 milioane lei (9,3%), iar consultanța politică (2,3 mil lei) și chiriile și utilitățile sediilor (2,1 mil lei) însumează fiecare puțin peste 5% din total.
AUR – A cheltuit 39,9 milioane lei. Peste jumătate din buget, 21,1 milioane lei (52,9%), a mers către presă și propagandă. Alte sume importante au fost direcționate către organizarea de activități politice (3,5 milioane lei – 8,9%), deplasări în țară și străinătate (2,2 milioane lei – 5,6%), personal (2,1 milioane lei – 5,3%) și spoturi publicitare (1,8 milioane lei – 4,6%). Pentru chirii AUR a plătit 1,6 mil. lei, iar pentru Investitii in bunuri mobile si imobile alte 1,4 mil. lei.
USR – Totalul cheltuielilor este de 37,4 milioane lei. Principala categorie pentru cheltuieli este personalul – 10,8 milioane lei (28,9%), urmată de presă și propagandă – 9,3 milioane lei (24,8%). Alte cheltuieli relevante sunt pentru chirii și utilități sedii (3,0 milioane lei – 7,9%), organizare de activități politice (2,5 milioane lei – 6,8%) și onorarii avocați, executori și experți (2,3 milioane lei – 6,1%).
SOS România – A cheltuit 16,8 milioane lei. Cele mai mari sume au fost alocate pentru investiții în bunuri mobile și imobile (3,9 milioane lei – 23,6%) și organizare de activități politice (4,0 milioane lei – 23,6%). Urmează personalul (2,4 milioane lei – 14,1%), chirii și utilități (1,7 milioane lei – 9,9%) și transport (1,5 milioane lei – 9,0%).
POT – Totalul cheltuielilor este de 8,6 milioane lei. Aproape jumătate din buget a mers către consultanță politică – 3,9 milioane lei (45,3%). Alte categorii importante sunt organizarea de activități politice (0,85 milioane lei – 10,0%), investiții (0,69 milioane lei – 8,0%), onorarii avocați și experți (0,67 milioane lei – 7,9%) și presă și propagandă (0,66 milioane lei – 7,7%).
PMP – A cheltuit 1,47 milioane lei. Cea mai mare parte este reprezentată de personal – 0,78 milioane lei (52,8%). Urmează chirii și utilități (0,30 milioane lei – 20,6%), deplasări (0,09 milioane lei – 5,9%), combustibili (0,08 milioane lei – 5,4%) și cotizații către organizații politice internaționale (0,05 milioane lei – 3,2%).
PRORO – Totalul cheltuielilor este de 1,21 milioane lei. Principalele sume au fost direcționate către chirii și utilități sedii – 0,58 milioane lei (48,4%) și personal – 0,39 milioane lei (32,5%). Restul cheltuielilor sunt relativ reduse, cele mai mari fiind onorarii avocați și experți (5,6%) și materiale de întreținere (4,9%).
FD – A cheltuit aproximativ 0,6 milioane lei. Cea mai mare pondere o reprezintă onorariile pentru avocați, executori și experți – 0,38 milioane lei (64,2%). Urmează chirii și utilități (0,09 milioane lei – 15,6%) și personal (0,07 milioane lei – 12,4%). Cheltuielile pentru presă și propagandă și spoturi publicitare sunt marginale (sub 3% fiecare).