Expert Forum continuă seria de analize cu privire la cheltuirea fondurilor din subvenții. Chiar dacă valoarea veniturilor și cheltuielilor a scăzut în 2026 comparativ cu anii anteriori, principala concluzie este că cheltuirea banilor se realizează tot fără transparență.
Datele pot fi consultate în format interactiv pe platforma www.banipartide.ro.
-
- Anul trecut, 8 partide politice au primit 232 de milioane de lei, iar anul acesta această valoare a fost redusă cu 10%, la 209 milioane de lei. Chiar dacă aflăm lunar cum se cheltuiesc banii pe categorii, din raportările publice pe pagina web a AEP, destinația finală a fondurilor – adică beneficiarii – rămâne netransparentă, ceea ce reduce semnificativ înțelegerea de către public a modului în care se cheltuiesc aceste fonduri, afectând deci și încrederea în proces. Chiar dacă unii editori de publicitate publică pe site notificările de transparență conform Regulamentului 2024/900, acestea sunt greu de găsit și nu au fost identificate pentru toate partidele politice care au cheltuit bani. De exemplu, pentru ultimele luni au fost identificate astfel de notificări pe site-urile Antena3.ro, Realitatea.net (PSD), Romania TV sau pe site-urile unor publicații locale – unele fiind mai detaliate, iar altele conținând mai puțină informație. O listă de notificări identificate poate fi consultată mai jos, cu mențiunea că cel mai probabil nu este completă.
- Reamintim că AEP a inițiat un proces amplu de reformă, care include și legislația privind finanțarea politică și a campaniilor electorale. Considerăm că este un moment important în care ar trebui să se ia în calcul reglementarea transparenței acestor fonduri și publicarea beneficiarilor, una dintre temele cele mai criticate de către public, organizații civice sau organizații și instituții internaționale. Cel mai recent raport privind statul de drept publicat de Comisia Europeană notează, de exemplu, lipsa de progrese pentru creșterea transparenței finanțării politice, dar și sumele mari investite de partidele politice în contracte pentru publicitate politică.
- Reforma poate fi impulsionată și de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2024/900 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică. În luna iulie, AEP a pus în dezbatere publică un proiect de lege care are ca scop reglementarea cadrului instituțional și a sancțiunilor care se vor aplica pentru încălcarea reglementărilor legate de publicitatea politică. Deși Regulamentul și acest proiect rezolvă o parte din problemă, nu ar oferi o imagine completă a modului în care se cheltuiesc subvențiile. Transparența nu poate fi asigurată fără publicarea constantă și transparentă a tuturor beneficiarilor banilor publici, mai ales pentru categoriile de cheltuieli cele mai sensibile și unde se circulă cei mai mulți bani.
Reamintim câteva recomandări prioritare legate de subvenții, enunțate și în rapoartele anterioare EFOR dedicate acestui subiect:
- Reducerea bugetelor anuale pentru subvențiile acordate partidelor politice.Valoarea subvențiilor este mult prea ridicată, chiar și pentru anii electorali, iar aceste fonduri nu fac decât să crească și mai mult monopolul asupra vieții politice pentru un număr mic de partide. Scopul subvențiilor nu este de a crea o dependență totală a partidelor față de stat (situație la care s-a ajuns), ci de a le susține pentru a se dezvolta și crea o relație cu electoratul, pentru a-l reprezenta mai eficient. Iar justificarea conform căreia este nevoie de mai mulți bani în ani electorali nu mai este valabilă – partidele au cheltuit în campaniile din 2025 și 2024 majoritar din împrumuturi, care se rambursează.
- Modificarea mecanismului de stabilire a bugetului anual și reglementarea unor criterii predictibile pentru elaborarea acestuia. Legea 334/2006 stabilește că alocările pentru subvenții în bugetul anual trebuie să fie cuprinse între echivalentul a 0,01% și 0,04% din PIB, un interval foarte larg, care poate conduce la aprobarea unui buget foarte generos. Menționăm că până în acest moment partidele nu au ajuns nici pe aproape la valoarea maximă anuală care ar putea fi alocată, care este mult mai mare. Ar putea fi introdus un sistem prin care se echivalează un vot obținut cu o valoare specifică, care poate fi indexată anual pentru a reflecta modificările economice.
- Motivarea reală a modului prin care se construiesc bugetele anuale. Pe lângă mențiunea de la punctul anterior, legea nu impune criterii pe baza cărora se stabilesc sumele totale alocate care se regăsesc în bugetul AEP. Motivarea detaliată a modului în care s-a ajuns la alocările respective lipsește din bugetele anterioare. Experiența de până acum arată că depinde de propunerea AEP și de interesul partidelor politice – regula nescrisă a fost să nu se aloce mai puțini bani decât în anul anterior, ceea ce este un mecanism păgubos și arbitrar.
- Asigurarea transparenței cu privire la modul în care sunt cheltuite subvențiile(în special pentru presă și propagandă), inclusiv prin raportarea regulată a beneficiarilor finali ai fondurilor și marcarea materialelor de propagandă în afara perioadelor electorale. Legea ar putea impune și o limită procentuală din total cu privire la cât pot cheltui partidele pentru presă și propagandă – de exemplu, nu ar trebui să cheltuie mai mult de 30-40%. Înțelegem că partidele trebuie să beneficieze de autonomie în luarea deciziilor, însă este nerezonabil faptul că din 2021 până în 2025, partidele au cheltuit 635 de milioane de lei pentru linia bugetară presă și propagandă, 53% din bani, fără transparență, iar singurele informații privind contractele provin din investigații jurnalistice. Și aici nu includem publicitatea pentru campaniile electorale. Rapoartele publicate de Consiliul Europei, Comisia Europeană și Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE au arătat că aceste valori ridicate distorsionează viața politică și afectează independența presei, având în vedere că o parte semnificativă a acestor fonduri este cheltuită pentru presă și propagandă. Subvențiile ar trebui să fie în primul rând folosite pentru dezvoltarea partidelor și nu pentru cumpărarea presei prin metode netransparente.
- Reconsiderarea modului în care se desfășoară campaniile electorale și a modului în care se raportează finanțarea pentru precampanie, pentru a evita cheltuielile masive realizate de câteva partide în luna dinaintea începerii campaniei. De asemenea, competitorii/posibilii competitori ar trebui să reflecte în rapoartele de venituri și cheltuieli pentru alegeri și cheltuielile din precampanie, inclusiv pentru strângerea de semnături sau depunerea candidaturilor.
- Partidele ar trebui să returneze la finalul anului banii pe care nu îi cheltuiesc.
- Legislația ar trebui să clarifice și să explice tipurile de cheltuieli permise, în cadrul fiecărei categorii mari descrise de Legea 334/2006. De exemplu, ar putea fi clarificat ce înseamnă cheltuielile cu propaganda sau ce înseamnă cheltuielile cu protocolul.
Venituri în 2026 (ianuarie – iunie)
- În prima jumătate a anului 2026, cele opt partide au primit subvenții în valoare de 91,8 milioane de lei, astfel: PSD – 30,4 milioane de lei, AUR – 18 mil. lei, PNL 16,6 mil. lei, USR 11,8 mil. lei, SOS România 7,8 mil. lei, POT 6,3 mil. lei, PMP 430 mii de lei și Forța Dreptei 409 mii de lei.
Venituri partide, ianuarie – iunie 2026, www.banipartide.ro/subventii
Destinația cheltuielilor în 2026 (ianuarie – iunie)
- În 2026, 9 partide politice (inclusiv Pro România) au cheltuit 79,9 milioane de lei. Majoritatea banilor cheltuiți provin de la PSD – 19,4 de milioane de lei, AUR – 14,6 de milioane și PNL – 17,6 de milioane de lei. USR a cheltuit 11,6 milioane de lei. SOS România a cheltuit 8,2 milioane de lei, iar POT 7,2 milioane de lei.
- Cea mai mare parte a fondurilor a fost cheltuită pentru presă și propagandă (22 de milioane de lei, 27,6%), personal (15,7 mil. de lei, 20%) și investiții în bunuri mobile și imobile (aproape 8,4 milioane de lei, 10%). Pentru organizarea de activități cu caracter politic s-au cheltuit 6,4 milioane de lei (8%), iar pentru chirii/utilități, sedii și consultanță politică s-au cheltuit câte 4,5 milioane de lei (5,7%). Din cele 25 de categorii de cheltuieli raportate, patru concentrează peste două treimi din totalul banilor cheltuiți de partide. Restul de categorii (deplasări, telecomunicații, onorarii avocați, consultanță juridică, sondaje, spoturi publicitare, transport, protocol, combustibil etc.) însumează fiecare sub 4% din total, iar categoriile administrative reduse (comisioane bancare, taxe de timbru, birotică, penalități) sunt neglijabile ca pondere, sub 0,5% fiecare.
Cheltuieli partide, ianuarie – iunie 2026, www.banipartide.ro/subventii
Cheltuieli subvenții primele șase luni din 2026
| Categorie | Valoare | Procent | ||
|---|---|---|---|---|
| Presa si propaganda | 22.070.082 | 27,62% | ||
| Personal | 15.722.820 | 19,68% | ||
| Investitii in bunuri mobile si imobile | 8.493.901 | 10,63% | ||
| Organizarea de activitati cu caracter politic | 6.443.919 | 8,06% | ||
| Chirii si utilitati sedii | 4.555.187 | 5,70% | ||
| Consultanta politica | 4.530.999 | 5,67% | ||
| Deplasare in tara si in strainatate | 2.772.336 | 3,47% | ||
| Materiale intretinere si functionare sedii | 2.577.999 | 3,23% | ||
| Telecomunicatii | 2.474.597 | 3,10% | ||
| Onorarii avocati, executori si experti | 2.429.958 | 3,04% | ||
| Transport | 1.634.997 | 2,05% | ||
| Consultanta juridica | 1.482.368 | 1,86% | ||
| Productia si difuzarea de spoturi publicitare | 1.232.335 | 1,54% | ||
| Sondaje de opinie nationale si locale | 1.154.035 | 1,44% | ||
| Cotizatii pentru organizatii politice internationale | 815.532 | 1,02% | ||
| Protocol | 359.907 | 0,45% | ||
| Combustibili si carburanti | 287.831 | 0,36% | ||
| intretinere si reparatii auto | 253.470 | 0,32% | ||
| Delegatii din strainatate | 180.531 | 0,23% | ||
| Taxele marcilor inregistrate | 130.369 | 0,16% | ||
| Prime de asigurare | 108.612 | 0,14% | ||
| Birotica | 80.718 | 0,10% | ||
| Taxele de timbru | 50.646 | 0,06% | ||
| Penalitati | 33.372 | 0,04% | ||
| Comisioane bancare | 26.254 | 0,03% |
- Cheltuielile sunt împărțite relativ egal la nivel de lună – acest lucru este legat și de faptul că nu au fost organizate alegeri în 2026, precampania fiind unul dintre momentele în care valoarea cheltuielilor creștea de regulă.
- În mare, se păstrează ordinea categoriilor pentru care s-au cheltuit cei mai mulți bani, deși pentru presă și propagandă fondurile alocate s-au redus. De exemplu, în primele șapte luni din 2024, această categorie reprezenta 56% din cheltuieli. În general, la nivel de an, partidele au cheltuit în trecut în jur de 50% din bani pentru presă și propagandă.
Cheltuieli pe categorii, ianuarie-iunie 2026, www.banipartide.ro/subventii
Cheltuieli lunare, comparație 2023 – iunie 2026, www.banipartide.ro/subventii
Cheltuielile pe partide
- Partidele au avut strategii diferite de cheltuire. PSD a fost cel mai cumpătat, cheltuind doar 64% din banii primiți în primele șase luni din 2026. PNL a cheltuit 106%, AUR 81%, iar USR 99%. SOS România și POT au cheltuit mai mult decât au primit, adică 105%, respectiv 116%. FD a cheltuit 121%, iar PMP 98%.
- De menționat că partidele pot păstra banii necheltuiți la finalul anului și, deci, comparația este una estimativă, întrucât parte din fonduri poate proveni din banii primiți în 2025.
Cele mai mari cheltuieli
- Comparativ, partidele mari (PSD, PNL, AUR) domină prin volum, dar diferă la nivel de strategie: PSD investește în propagandă, PNL în active imobile, iar AUR echilibrează comunicarea cu deplasările. USR se distinge prin accentul pus pe personal, iar SOS și POT au profiluri mixte, orientate spre organizarea de activități, deplasări, respectiv comunicare. Partidele cu bugete mai mici (FD, PMP) sunt orientate mai degrabă spre supraviețuire administrativă (chirii, onorarii juridice) decât spre activitate politică propriu-zisă.
Categorii cheltuieli / partid, ianuarie – iunie 2026, www.banipartide.ro/subventii
-
- PSD este partidul cu cele mai mari cheltuieli totale, 19,5 milioane de lei, din care peste jumătate din buget (54,6%) a mers către presă și propagandă, un procent mult peste media celorlalte partide mari. Personalul (3,3 milioane de lei – 17,1%) și consultanța politică (1,5 milioane de lei – 7,8%) completează topul cheltuielilor. PSD a cheltuit 949 mii de lei pentru sondaje și 487 mii de lei pentru organizarea de activități politice.
- PNL, aflat aproape la egalitate cu PSD, cu 17,6 mil. lei, are un profil diferit. Aproape jumătate din buget (7,7 milioane de lei – 43,9%) s-a dus pe investiții în bunuri mobile și imobile — categorie unde PNL depășește clar toate celelalte partide, aceste fonduri fiind legate de achiziționarea unui sediu. Presa și propaganda ocupă locul doi (4,9 mil lei – 28,3%), iar personalul (1,8 mil. lei – 10,2%), mult sub media PSD sau USR.
- AUR a cheltuit 14,7 mil. lei, din care presă și propagandă (3,9 mil. lei – 26,6%), dar și o pondere ridicată pentru deplasări în țară și străinătate (2,4 milioane de lei – 16,5%) – cea mai ridicată dintre toate partidele analizate la acest capitol -, urmată de personal (2 mil. lei – 13,7%) și organizarea de activități politice, respectiv consultanță politică (pentru fiecare 1,2 mil. lei – 8,7%).
- USR a cheltuit în total 11,7 mil. lei și se remarcă prin faptul că personalul este, de departe, principala cheltuială (4,6 mil. lei – 39,7%), procentual cel mai ridicat dintre partidele mari. Pentru presă și propagandă, chirii, respectiv organizarea de activități politice, partidul a cheltuit aproximativ câte 10% (aproape 1,2 milioane pentru fiecare categorie).
- SOS România a cheltuit 8,2 mil. lei. Cele mai mari cheltuieli au fost alocate pentru personal (2,4 milioane de lei – 29,3%), organizarea de activități cu caracter politic (2 milioane de lei – 25,2%, cea mai mare pondere pe această categorie dintre toate partidele), chirii (1,1 milioane de lei – 14,2%) și transport (1 milion de lei – 13,2%). Pentru investiții în bunuri mobile și imobile, partidul a plătit 385 de mii de lei, iar pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare, 301 de mii de lei. Pentru presă și propagandă, SOS România are cea mai mică cheltuială, 129 de mii de lei.
- POT a cheltuit 7,3 mil. lei. Partidul are singurul profil în care telecomunicațiile ajung într-un top 4 semnificativ (1,2 milioane de lei – 16,3%), alături de personal (1,2 milioane de lei – 17,5%), presă și propagandă (1,2 milioane de lei – 17%) și producția de spoturi publicitare (925 mii de lei – 12,7%). Pentru organizarea de activități cu caracter politic, partidul a mai plătit 856 de mii de lei, iar pentru consultanță politică, 432 de mii de lei.
- FD și PMP au bugete mult mai mici, sub 500.000 de lei fiecare, și profiluri similare între ele: onorarii de avocați/executori și chirii domină la FD și PRORO, peste 75-80% din bugetul cumulat pe aceste două categorii. PMP alocă majoritatea bugetului pe personal (54,4%) și chirii (27,6%).
- PSD, PNL și USR au cheltuit mai puțin decât în anii electorali pentru primele 6 luni ale anului 2026. La PNL, costurile sunt oarecum mai ridicate datorită cheltuielilor destinate bunurilor mobile și imobile. În schimb, SOS România și POT și-au crescut cheltuielile semnificativ comparativ cu aceeași perioadă a anilor anteriori. Și la AUR cheltuielile au crescut, în general, în comparație cu anii neelectorali, dacă excludem cheltuielile din 2023 destinate investițiilor în bunuri mobile și imobile.
