English
NARAȚIUNILE OSTILE DIN CADRUL RĂZBOIULUI DIN UCRAINA
Privire de ansamblu asupra unui an de agresiune – februarie 2022-2023
MONITORIZAREA ONLINE A ROMÂNIEI
Introducere
Susținerea publică pentru sprijinirea Ucrainei de către Uniunea Europeană era de aproximativ 60% în iarna anului 2022, România fiind în ultimul sfert dintre statele membre UE, potrivit Eurobarometrului. Pe de altă parte, există un consens general că propaganda Kremlinului a fost mai puțin eficientă decât se aștepta, deoarece sprijinul pentru Ucraina a fost constant și nu a existat niciodată o dezbatere despre asta în actuala coaliție de guvernare. Cu toate acestea, actuala coaliție de guvernare condusă de fostul general de armată, premierul Nicolae Ciucă, formată din ambele partide principale din România, centru-dreapta și centru-stânga (PSD și PNL) primește critici semnificative în ceea ce privește lipsa de comunicare politică în sprijinul Ucrainei. România livrează arme Ucrainei, dar liderii politici nu s-au mândrit prea mult cu această decizie în mod public și nici nu au promovat activ sprijinul oferit de-a lungul anului trecut.
Opoziția față de războiul din Ucraina a fost în mare parte limitată la actori politici mai extremiști, cum ar fi partidul naționalist AUR (Alianța pentru Unirea Românilor. Cu toate acestea, s-a observat că traiectoria țării se orientează mai mult spre nemulțumiri în jurul problemelor socio-economice actuale. Aceste probleme erodează încrederea în alianța occidentală. De exemplu, în ediția din 2022 a Globsec Trends, doar 27% dintre români cred cu tărie că țara lor ar trebui să facă parte din „Vest”, 24% considerând că ar trebui să facă parte din „Est”, majoritatea votând pentru o poziție de mijloc între Est și Vest. Acest lucru corespunde aproximativ cu datele de monitorizare a mass-media colectate în ultimul an. Potrivit corespondenței cuvintelor-cheie pentru anumite subiecte legate de războiul din Ucraina, aproximativ 18% din conținutul publicat pe site-uri web și pe Facebook este conținut ostil care are potențial de a eroda sprijinul pentru Ucraina.
În ceea ce privește România, 2024 va fi un an decisiv pentru viitorul țării. Va fi pentru prima dată în statul fost comunist când vor avea alegeri locale, europene, parlamentare și prezidențiale în același an. Consecințele și mizele sunt uriașe, de aceea ascensiunea partidului extremist AUR este o preocupare uriașă în rândul indecișilor politici și al oboselii alegătorilor, doar 32% din populație votând la ultimele alegeri majore din 2020.
Citiți raportul principal publicat pe site-ul IRI, disponibil aici.
- CUM A FOST ABORDATĂ CRIZA REFUGIAȚILOR
Principalele constatări:
Sursa Crowdtangle
- Deși conține cea mai mare proporție de conținut cu potențial ostil (20%), dintre subiectele monitorizate, cifrele ar fi putut fi mult mai mari, deoarece este prima dată pentru România când trebuie să gestioneze o criză a refugaților.
- Compararea linkurilor care au fost distribuite pe Facebook cu domenii care au fost evaluate de GDI a avut ca rezultat identificarea a 2 dintre primele 10 domenii asociate cu linkuri care au fost etichetate ca răspânditoare de dezinformare.
20% din tot conținutul online analizat a fost potențial ostil, o cifră pe care o considerăm semnificativ scăzută în comparație cu provocările și schimbările pe care criza refugiaților le-a adus în România, o țară care s-a confruntat pentru prima dată cu acest tip de flux de populație. Valul de susținere și empatie față de Ucraina și refugiați a dominat masiv știrile și sentimentul general în societatea românească, de la instituțiile statului, la ONG-uri și cetățeni care s-au unit pentru un scop comun.
În România, există o convingere comună că narațiunile anti-refugiați nu au fost virale. Suntem de acord că în România conținutul potențial ostil este o categorie mai nuanțată decât respingerea categorică față de refugiații ucraineni. Din cele 89 623 de postări incluse în această categorie, 20 000 de postări au fost potențial ostile. Dintre acestea, cele mai importante postări au fost făcute de conturi precum Gheorghe Piperea, care nu erau în mod explicit împotriva primirii refugiaților ucraineni. De exemplu, au existat postări virale făcute de acest cont care sugerau că războiul este o înscenare și că toată lumea joacă un scenariu cu sau fără știrea lor. În acest caz, refugiații erau doar niște marionete ale propriilor guverne care au rolul de a slăbi Europa și de a ne împovăra cu un cost pe care nu ni-l putem permite. Aceasta era o narațiune deja prezentă în aprilie, această postare specifică având 9 000 de reacții și 2 600 de distribuiri. Bineînțeles, această narațiune a ajuns în camera de ecou limitată a lui Gheorghe Piperea, o audiență de persoane anti-NATO, anti-occidentale, care sunt, de asemenea, predispuse la teorii ale conspirației și care au fost în mod constant anti-vaxxer. El are 157 000 de urmăritori pe pagina sa de Facebook și este un caz deosebit de interesant, fiind avocat și profesor la Universitatea din București, la Facultatea de Drept, una dintre cele mai prestigioase facultăți din țară.
Pe de altă parte, postările incluse în categoria narațiunilor potențial ostile sugerează că ucrainenii duc o viață de lux sau au venit în România cu obiecte de lux. Aceste postări, de cele mai multe ori, nu spun în mod explicit nimic împotriva refugiaților, dar susțin și creează o imaginea falsă asupra refugiaților.
Această narațiune nu a avut un rol semnificativ în diminuarea sprijinului pentru refugiații ucraineni, dar, în general, a pus o umbră de îndoială asupra sprijinului pe termen lung pentru ucrainenii care ar putea avea o viață mai bună decât cei care încearcă să îi ajute în România. De exemplu, o postare virală făcută de George Simion liderul partidului naționalist AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) își întreba publicul dacă este de acord cu decizia unui furnizor de servicii medicale de a nu mai oferi servicii gratuite ucrainenilor pentru că mulți dintre ei au venit cu mașini de lux, cerând ajutor. 8.600 de reacții și 3.6000 de comentarii în mare parte de acord cu furnizorul de servicii, iar George Simion precizând în comentarii că el consideră că ar trebui să nu mai primească ajutor medical, face din acest caz unul potențial ostil.
Pe măsură ce timpul a trecut și războiul a continuat, sprijinul pentru ucraineni s-a erodat. Acest lucru poate fi descris pur și simplu ca oboseală, dar și ca o lipsă de comunicare politică adecvată în aceste cazuri de dezinformare, precum și de narațiuni tipice precum : ucrainenii primesc mai mult sprijin decât românii săraci, ucrainenii primesc locuințe gratuite pe care românii nu și le pot permite și așa mai departe.
Context! În România avem programul 50/20, ceea ce înseamnă că fiecare ucrainean primește de la stat 50 ron (10 euro) pe zi pentru chirie și 20 de lei (4 euro pe zi) pentru mâncare. Această sumă merge la proprietar și apoi la refugiat. Deocamdată, sprijinul pentru acest program este constant, deoarece majoritatea populației sprijină puternic Ucraina, dar aceste narațiuni trebuie să se confrunte cu un răspuns mai bun pe termen lung din partea instituțiilor de stat și a mass-media.
Cazul legii minorităților
Închizând capitolul refugiați, la sfârșitul anului s-a înregistrat o explozie a conținutului anti-Ucraina și anti-refugiați din cauza unei legi adoptate în Ucraina cu privire la minorități, care vizează contracararea influenței rusești, dar care îi afectează și pe români, maghiari și toate celelalte grupuri etnice din Ucraina. Poziția oficială a guvernului român a fost că va negocia cu Ucraina și că este îngrijorat de astfel de inițiative care nu respectă standardele europene. Acest lucru a fost puternic speculat și exploatat de extrema dreaptă ca o oportunitate pentru a aduce narațiunile anti-Ucraina în mainstream. Nivelul de succes este discutabil, dar a ridicat multe întrebări în România, mai ales în contextul sprijinului necondiționat pe care românii l-au oferit refugiaților ucraineni.
În general, conținutul explicit anti refugiați rămâne izolat în camerele de ecou din România, dar conținutul potențial ostil are potențialul de a eroda sprijinul pentru viitoarele valuri, semănând neîncredere, invidie și, cel mai periculos, oboseală față de sprijinul umanitar. Studiul nostru arată o nevoie clară de îmbunătățire a comunicării politice pe aceste teme și, de asemenea, de implicare a mass-media în diseminarea mesajelor pozitive și de sprijin pentru Ucraina și refugiații ucraineni.
Audiență Estimată: În mare parte susținători ai extremei drepte și grupuri naționaliste
Risc Estimatt:Mediu
Potential Impact: Impactul depinde de perspectiva pe care o alegem. Narațiunile explicite împotriva refugiaților sunt promovate de grupuri naționaliste și de extremă dreaptă care au încă o audiență limitată în România. Pe de altă parte, un conținut potențial ostil, precum cel care critică decizia Ucrainei de a adopta o lege care poate maltrata minoritățile românești, are potențialul de a ajunge la o audiență largă.
- NATO
Principalele constatări:
- Teama de escaladare a războiului a fost legată în mod malițios de asistența militară acordată Ucrainei de către naționaliști și așa-zișii susținători ai păcii din România.
- Discuțiile legate de NATO rămân cel mai popular subiect dintre cele analizate, cu peste 291 000 de postări pe toate canalele analizate în acest studiu. Cu toate acestea, doar 16% (16,27 mai exact) sunt potențial ostile, conform dashboard-ului interactiv creat de IRI.
Apartenența la NATO și importanța alianței pentru securitatea României este cu siguranță văzută ca o necesitate pentru majoritatea românilor, iar această convingere a devenit și mai puternică după 24 februarie 2022.
Cu toate acestea, teama de escaladare a războiului a fost legată de asistența militară acordată Ucrainei de către naționaliști și așa-zișii susținători ai păcii din România. Nivelul de succes al acestei conexiuni este încă scăzut, deoarece poziția oficială a statului român a fost, fără îndoială, pro trimiterea de arme către Ucraina. Frica, însă, și mai ales frica de Rusia și de război este ușor de exploatat. Românii încă au o conștientizare generală a atrocităților pe care rușii le fac atunci când invadează o țară, de unde și sprijinul pentru refugiați, dar și o deschidere pentru a crede că pacea trebuie să prevaleze.
Ana Maria Gavrilă, deputat independent în Parlamentul României (Camera Deputaților) este un fost membru al Partidului AUR (Partidul Naționalist Alianța pentru Unirea României). Poziția ei pro-pace este o poziție clar împotriva implicării NATO în ajutorarea Ucrainei în război. Raționamentul ei? Este ușor pentru puterile occidentale să sacrifice țări mici precum România pentru interesele lor geopolitice. Argumentele pe care le folosește fac apel la frică, la teama că un război va fi adus pe pământ românesc și în casele românilor. Discursul ei din Parlament a avut peste 1,2 milioane de vizualizări și peste 42.000 de distribuiri pe Facebook pe 3 martie. Acest moment de viralitate nu a făcut nicio schimbare în pozițiile statului și nici în înțelegerea generală a motivelor pentru care trebuie să susținem Ucraina. Cu toate acestea, a creat spațiul pentru o falsă nevoie de dezbatere, alimentată de influenceri naționaliști și de extrema dreaptă.
Diana Șoșoacă, avocată, fostă membră a AUR și influencer pro-rus deschis, a susținut această răzbunare istorică împotriva Ucrainei. De când Facebook i-a etichetat conținutul ca fiind posibil pro-rus și platforma ei a fost în mare parte retrasă, reach-ul ei aproape că a dispărut din societatea românească. Ea a câștigat o popularitate uriașă în timpul pandemiei, fiind cel mai proeminent politician anti-vax, și a încercat să folosească această platformă pentru a schimba perspectiva asupra războiului din Ucraina. Toate semnele până în acest moment arată că nu numai că nu a reușit să facă acest lucru, dar a și pierdut o mare parte din audiență, oamenii numind-o „spion rus” și „susținătoare a Rusiei” pe pagina ei, odată ce a început campania pro-Rusia. Cu toate acestea, din 2023 a reînceput simțitor să revină în audiența de pe Facebook datorită exploatării unor teme precum criza energiei, apărând deseori la emisiuni ale canalului online Luis Lazarus, Zeus TV.
În general, sprijinul pentru NATO rămâne puternic, iar conținutul potențial ostil a dispărut treptat, odată ce influencerii pro-ruși au rămas fără platformă și fără sprijin odată ce au devenit în mod deschis pro-ruși. Sputnik.md, site-ul de propagandă rusă popular în România și Republica Moldova, a fost interzis de autoritățile moldovenești, lăsând influenceri precum Diana Șoșoacă cu un gol de vizibilitate care a creat diverse site-uri alternative care nu au atins niciodată publicul potențial pe care îl aveau anterior.
Potențialul anti-NATO și anti-susținere a Ucrainei a fost mare în România la începutul războiului, atât din cauza fricii, dar și datorită popularității influencerilor anti-VAX care au devenit susținători pro-pace. Sentimentul anti-rusesc și pro-NATO din România a prevalat însă, mai ales că a nu susține Ucraina însemna să lăsăm loc Rusiei să se apropie de granița României.
Audiență Estimată: Nationalști, Susținători Extremă-Dreapta
Risc Estimat: Mediu
Impact Potențial: Singura narațiune care avea o șansă de a ajunge la publicul larg era frica. Mai exact, teama de un conflict la granița României cu Rusia. Cu toate acestea, narațiunea pro-pacea și sprijinul implicit antimilitar pentru Ucraina nu a avut tracțiune în rândul unor grupuri mari de populație și a rămas promovată în mare parte de grupurile naționaliste și de partidele extremiste. s.
3 Securitatea Energetică
Principalele constatări:
- 19% din conținutul analizat a fost potențial ostil, fiind al doilea cel mai ostil subiect analizat. Din cele 179 144 de materiale (articole, postări), 37 374 erau potențial ostile pe baza filtrării cuvintelor-cheie.
Majoritatea televiziunilor, precum România TV (Rtv), au făcut afirmații senzaționaliste de tipul „România va intra în faliment”, criza energetică este insuportabilă financiar pentru români. Au creat un sentiment de urgență pentru a destabiliza încrederea în guvern și pentru a abate atenția de la război. Vina pentru criza energetică a fost rareori atribuită Rusiei. în cea mai mare parte, a fost blamată pe plan intern și a fost instrumentalizată pentru bătălii politice interne.
Criza energetică a fost puternic speculată în primele luni ale războiului, iar apoi am avut vârfuri la începutul lunii octombrie privind o posibilă criza de iarnă. Totuși, cum iarna în România și în restul Europei a fost destul de blândă și aproape inexistentă în anumite regiuni, subiectele nu au avut o amploare suplimentară și s-au evaporat.
Vom analiza 2 vârfuri de viralitate (reach) ale subiectului energiei în România cu potențial conținut ostil.
Primul a fost înregistrat în luna martie, când Cristian Terhes, un europarlamentar român naționalist, care servește Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, a făcut o declarație împotriva premierului canadian Justin Trudeau, acuzând lideri occidentali pentru criză și pentru permiterea Rusiei să se îmbogățească prin cumpărarea de gaze ieftine timp de ani de zile. Poziția sa, deși are o posibilă bază legitimă, a fost folosită pentru a explica de ce în prezent trebuie să respingem liderii occidentali și conducerea acestora. Care este alternativa? Nu a oferit una, doar susține frenetic drepturile omului și Credința în Dumnezeu, declarații care au ajuns la 16 000 de like-uri și au avut 3000 de distribuiri.
Pe de altă parte, Gheorghe Piperea, deja menționat în acest raport ca fiind un influencer anti-occidental, avocat și profesor de drept, specula intens o criză energetică în România creată artificial de așa-zisul nostru „stăpân de război”, adică de puterile occidentale.
Cel de-al doilea val a fost înregistrat pe 1 septembrie, când un videoclip al lui Tucker Carlson a devenit viral. Numai pe pagina lui Sebastian Suciu, membru al partidului AUR, acesta avea peste 266 000 de vizualizări. Ideea videoclipului este de a susține că sancțiunile cumulate cu criza energetică ne vor duce înapoi în Evul Mediu, susținând practic că prețul războiului este prea mare pentru ca civilizația noastră să îl poată plăti.
În general, criza energetică a fost folosită în principal ca armă pentru tulburări politice interne, învinuind actuala coaliție de guvernare pentru haos și speculând o criză și mai mare în timpul iernii, care, în cele din urmă, nu a avut loc.
Source Romania TV and social-media link collected using Crowdtangle.
Audiență Estimată: Populația Generală
Risc Estimat:Mic către mediu
Impactul potențial – Criza energetică rămâne o preocupare profundă pentru populația României, în special din cauza faptului că prețurile în creștere au devenit o povară zilnică asupra veniturilor gospodăriilor. Folosirea crizei pentru a atribui vina liderilor occidentali într-un mod abstract și pentru a destabiliza guvernul național este deja o acțiune care se face. Cât de mult va eroda acest lucru sprijinul pentru Ucraina este încă incert.
- SANCȚIUNI
Principalele constatări:
Narațiunea sancțiunilor este cea mai puțin populară în România, cu aproximativ 110 000 de postări identificate, din care 6% sunt potențial ostile, adică 7270 de postări. Discuția în jurul sancțiunilor a fost în mare parte forțată de grupuri naționaliste și influenceri, dar nu a reușit să câștige atenție sau tracțiune, în principal pentru că sancțiunile erau un dat în Europa. UE a lăsat puțin loc pentru interpretarea pozițiilor sale. Desigur, au existat momente specifice de îndoială a acestei poziții, dar, în general, sancțiunile au fost susținute în România.
Cristian Terhes, europarlamentar român, a fost din nou unul dintre influencerii care a fost în fruntea materialului potențial ostil. Mai nuanțat decât să fie direct împotriva sancțiunilor, el a făcut postări referitoare la agenda globalistă neomarxistă care a cauzat criza energetică și că Războiul și sancțiunile sunt doar pretexte false.
Acest tip de mesaje a fost comun în rândul grupurilor naționaliste care au vorbit mai ales despre sancțiuni în contextul crizei energetice și al creșterii prețurilor. Din ce în ce mai mult, această narațiune a devenit despre calitatea vieții și am văzut aproape dispărând cuvântul sancțiuni din postări.
O altă emisiune TV virală, „Subiectiv cu Răzvan Dumitrescu”, a făcut afirmații bombastice despre planul din spatele războiului. Susține că sancționarea Rusiei este un dublu standard dacă pe de altă parte deschidem un cont bancar în ruble rusești pentru a plăti gazul. De aici a apărut un întreg scenariu despre cum, de fapt, ajută, Rusia să devină mai puternică prin impunerea de sancțiuni. De ce este important acest lucru?
Pentru că, în afara domeniului online, Antena 3, care acum se asociază în mod ironic cu CNN, are audiențe uriașe la TV. Opiniile pe care le vedem online din această emisiune TV au fost, de asemenea, difuzate masiv la orele de maximă audiență la acest post de televiziune. (În România, CNN este văzut în principal ca fiind demn de încredere, în timp ce Antena 3 este văzut în principal ca un post de televiziune dubios).
Audiență Estimată: Populația generală
Risc Estimat:Scăzut
Impact Potențial: Narațiunea anti-sancțiuni a încetat să mai existe până la sfârșitul anului. Temerile și exemplele care sugerau că acestea vor avea un impact asupra calității vieții noastre au fost încet-încet contopite într-o narațiune care promovează în primul rând interesele economice, o narațiune care mută atenția asupra unor probleme interne mai presante, cum ar fi inflația, creșterea creditelor ipotecare și așa mai departe. Cine este învinuit pentru criza actuală trebuie monitorizat, deoarece actorii rău intenționați doresc să semene instabilitate internă, iar sursele de extremă dreapta, naționaliste, par să exploateze cât mai bine această oportunitate.
RAPORTUL ÎN LIMBA ENGLEZĂ ESTE DISPONIBIL AICI.
Hostile narrative research is conducted with the support of the International Republican Institute’s Beacon Project. The opinions expressed are solely those of the authors and do not reflect those of IRI.