#votcorect2024 Unde și cum voi putea vota la alegerile din 2024?

Citiți mai multe detalii pe www.votcorect.ro.

În 2024 vor fi organizate patru runde de alegeri – europarlamentare/locale (9 iunie), prezidențiale (24 noiembrie și 8 decembrie) și parlamentare ( 1 decembrie). La fiecare tip de alegeri regulile privind arondarea la secția de votare, respectiv locul unde se poate vota diferă. Explicăm pe scurt care sunt diferențele și care sunt noutățile legate de alegerile locale.

1. Cum și unde votez la alegeri (reguli generale)?
2. Câteva exemple de situații pentru alegerile din 9 iunie
3. Care sunt regulile pentru alegerile locale?
4. Cum pot vota la locale cu viză de flotant/reședință?
5. Care sunt regulile pentru alegerile parlamentare?
6. Care sunt regulile pentru alegerile europarlamentare?
7. Care sunt regulile pentru alegerile prezidențiale?
8. Cum pot afla unde sunt arondat/ă?
9. Care este diferența dintre domiciliu și reședință?
10. Cum îmi stabilesc reședința (viza de flotant)?
11. De ce trebuie să îmi declar reședința?

Cum și unde votez la alegeri (reguli generale)?

• europarlamentare – în țară: se poate vota pe lista permanentă la secția de votare unde este arondat alegătorul conform domiciliului sau reședinței sau în orice altă secție de votare din afara localității respective, pe listele suplimentare. În străinătate: la oricare din secțiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare. Votul nu este condiționat de înscrierea în Registrul electoral specific pentru aceste alegeri și nici de domiciliul/reședința obligatorii în străinătate ca la parlamentare. Dacă în ziua respectivă sunteți turist, puteți vota la orice secție. Nu se organizează secții la cerere, bazat pe un număr minim de semnături. Nu există vot prin corespondență sau vot în avans.
• prezidențiale – în țară: se poate vota pe lista permanentă la secția de votare unde este arondat alegătorul conform domiciliului sau reședinței sau în orice altă secție de votare din afara localității respective, pe listele suplimentare. În străinătate: la oricare din secțiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare. Votul nu este condiționat de înscrierea în Registrul electoral, dar alegătorii se pot înscrie și în Registrul electoral ca alegător în străinătate, între 1 aprilie și până cel târziu cu 15 zile de la începerea perioadei electorale. Alegătorii pot vota și în avans, vineri și sâmbătă. Pentru a vota prin corespondență, alegătorii se pot înscrie pe pagina www.votstrainatate.ro.
• locale – se poate vota unde este arondat alegătorul conform domiciliului sau reședinței. Nu se poate vota în străinătate. La locale există liste speciale complementare, pe care sunt incluși cetățenii UE cu reședință în România, care pot vota pentru autoritățile locale. Pentru a putea vota la adresa de reședință, alegătorul trebuie să obțină dovada reședinței cu cel puțin 60 de zile înaintea datei alegerilor (10 aprilie, inclusiv). Se poate înscrie și în Registrul Electoral cu adresa de reședință cu cel târziu 45 de zile înainte de data alegerilor, pentru a vota pe liste permanente unde are reședința, doar dacă și-a înregistrat reședința cu 6 luni înaintea alegerilor. Dacă nu se înscrie în registru, poate vota fie la domiciliu, fie la reședință.
• parlamentare – în țară:  se poate vota unde este arondat alegătorul conform domiciliului sau reședinței sau în orice altă secție de votare din afara localității respective, dar doar în circumscripția (județul) unde are drept de vot; nu se poate vota în alt sector. În străinătate: alegătorii cu domiciliul în țară, precum și cei cu domiciliul și reședința în țară nu pot vota în străinătate. Alegătorul se poate înscrie și în Registrul Electoral cu adresa de reședință cu cel târziu 45 de zile înainte de data alegerilor, pentru a vota pe liste permanente unde are reședința. Dacă nu se înscrie în registru, poate vota fie la domiciliu, fie la reședință. În străinătate pot vota doar alegătorii care au domiciliul înregistrat sau care au reședința în străinătate și domiciliul în țară. Alegătorii se pot înscrie pe liste permanente (inclusiv pentru a se înființa secții suplimentare) sau pot vota prin corespondență. Citește mai multe detalii aici.

Detaliem toate aceste reguli în secțiunile următoare.

Care sunt regulile de vot la alegerile parlamentare?

Alegătorii pot vota în țară unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință:

• în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați
  • în localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate/buletin) dacă nu au altă reședință sau dacă nu au depus cerere pentru viza de flotant la birourile pentru evidența persoanelor pentru înregistrarea reședinței (dacă nu e înregistrată reședința nu se poate vota pentru lista din județul respectiv), pe liste permanente
  • în localitatea de reședință (unde au viza de reședință)
    1. pe listele permanente, dacă au depus în prealabil o cerere la primăria (printr-o solicitate depusă personal sau prin poștă) respectivă cu 45 de zile înainte de data alegerilor (17 octombrie), pentru înscrierea în Registrul Electoral. Înregistrarea este valabilă doar pentru scrutinul respectiv.
    2. pe listele suplimentare: alegătorii cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință. Dacă alegătorul are viza de flotant, dar nu s-a înscris în Registrul Electoral, poate vota fie la adresa de domiciliu pe liste permanente, fie unde are reședința, pe liste suplimentare (nu în ambele).

• în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare, dar doar în cadrul aceluiași județ – care este o circumscripție. În București nu puteți vota în alt sector. Citiți aici despre cum se votează în București. 

Alegătorii care au reședința sau domiciliul stabilite în străinătate pot vota pe 30 noiembrie și pe 1 decembrie:

• cu înregistrare (opțional): Votul nu este condiționat de înscrierea în Registrul electoral, dar alegătorii s-au putut înscrie și în Registrul electoral ca alegător în străinătate, între 1 aprilie și până cel târziu cu 15 zile de la începerea perioadei electorale (16 septembrie 2024). Avantajul este că se pot organiza secțiile de votare la solicitarea a cel puțin 100 de alegători care se înscriu în Registrul Electoral (pe o anumită rază teritorială), în alte localități decât cele menționate anterior. Cei care se înregistrează sunt înscriși în listele permanente pentru străinătate și sunt arondați unei secții de votare. Pot vota însă și pe liste suplimentare, în orice altă secție de votare, dacă nu ajung la secția unde sunt arondați.
• fără înregistrare: Pot vota în orice secție, pe listele suplimentare, dacă fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate (cu un document emis de statul respectiv, care se regăsește în lista publicată de către MAE) și dețin și un document românesc care le conferă dreptul să voteze (carte de identitate, pașaport etc).

Dacă un alegător are domiciliul sau reședința în Franța și documente care să dovedească acest lucru, conform listei publicate de către MAE, poate vota într-o secție din Germania sau Portugalia, dacă prezintă documentul care atestă reședința în Franța și un act de identitate (românesc) valabil. Programul de vot în secție este de la ora 7.00 până la ora 21.00, ora locală. Votarea se poate prelungi până la 23:59, dacă există alegători aflați la coadă la ora 21.

Alegătorii care pot înscrie și pentru votul prin corespondență:

• alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate s-au putut înscrie pe pagina www.votstrainatate.ro, între 1 aprilie a anului în care au loc alegerile şi până la 45 de zile înainte de data votării (17 octombrie 2024). Alegătorii  sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă. Alegătorii care au votat prin corespondență și care au primit confirmare de la AEP că plicul lor exterior a fost înregistrat până pe 28 noiembrie, ora 24, nu mai pot vota într-o secție. Dacă au primit o confirmare că plicul nu a ajuns, pot vota într-o secție de votare.

Persoanele care au domiciliul stabilit în străinătate și reședința în țară pot alege dacă votează în țară sau străinătate, dar pot vota o singură dată.

Decizia BEC 23/D/19.09.2024 explică regulile din Legea 208/2015:

Pentru țară

Art. 1. – (1) Alegătorul care, în ziua votării, se află în unitatea administrativ- teritorială în care și-a stabilit domiciliul, votează numai la secția de votare unde este înscris în lista electorală permanentă.

(2) Alegătorul care a fost omis din lista electorală permanentă a secției de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are domiciliul este înscris în lista electorală suplimentară.

(3) Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care și-a stabilit reședința, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are reședința, indiferent de data stabilirii și vechimii acesteia. în acest caz, alegătorii care nu au formulat cereri privind înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință conform art. 42 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, sunt înscriși în lista electorală suplimentară.

(4) Alegătorul care are domiciliul și reședința în aceeași unitate administrativ- teritorială, poate vota fie la secția de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are reședința, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.

(5) În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială, decât cea unde și-a stabilit domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare, sub condiția ca aceasta să se afle în cadrul circumscripției electorale județene unde și-a stabilit domiciliul sau reședința. în acest caz, alegătorul este înscris în lista electorală suplimentară.

În București

Art. 2. – (1) Alegătorul cu domiciliul în municipiul București care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, votează numai la secția de votare unde este înscris în lista electorală permanentă.

(2) Alegătorul cu domiciliul în municipiul București care a fost omis din lista electorală permanentă a secției de votare la care este arondată strada unde își are domiciliul este înscris în lista electorală suplimentară.

(3) Alegătorul cu reședința în municipiul București, fără a avea domiciliul în municipiul București, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia își poate exercita dreptul de vot numai la secția de votare la care este arondată strada unde își are reședința, indiferent de data stabilirii și vechimii acesteia. în acest caz, alegătorii care nu au formulat cereri privind înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință conform art. 42 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, sunt înscriși în lista electorală suplimentară.

(4) Alegătorul care are atât domiciliul, cât și reședința în municipiul București, poate vota fie la secția de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secția de votare la care este arondată strada unde își are reședința, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.

(5) Alegătorul cu domiciliul sau reședința în municipiul București nu își poate exercita dreptul de vot la o secție de votare situată în alt sector al municipiului București decât cel în care are domiciliul sau reședința.

Excepții

Art. 3. – (1) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (l)-(4) și art. 2, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, operatorii de calculator și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii și siguranței publice sau cu verificarea dispozitivului de menținere a ordinii și siguranței publice pot vota la secția de votare unde își desfășoară activitatea dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale județene sau a municipiului București în care se află secția de votare respectivă. Candidații pot vota la orice secție de votare din circumscripția electorală județeană sau a municipiului București unde candidează.

(2) Alegătorul care nu și-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul sau reședința, votează la secția de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris, sau, dacă nu este înscris în lista electorală permanentă a unei secții de votare, votează la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea ce figurează la mențiunea privind domiciliul sau reședința înscrisă pe actul de identitate al acestuia. Dispozițiile art. 1 și art. 2 se aplică corespunzător.

În străinătate

Art. 4. – (1) Alegătorii își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare din străinătate doar dacă fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate.

(2) Membrii și personalul tehnic auxiliar ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare din străinătate doar dacă fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate.

(3) Condiția domiciliului sau a reședinței în străinătate, respectiv a prezentării unui document ce atestă reședința în străinătate, nu se aplică următoarelor categorii de
alegători care se prezintă la vot la secțiile de votare din străinătate:

• candidaților, dacă aceștia candidează în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării;
• personalului misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, secțiilor consulare și institutelor culturale din străinătate;
• militarilor, polițiștilor și personalului civil român din instituțiile sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională trimiși în misiune în teatre de operațiuni din străinătate.

(4) Documentul care atestă reședința în străinătate poate fi prezentat biroului electoral al secției de votare din străinătate în original, în copie sau în format electronic, după caz.

(5) Alegătorii cu domiciliul în străinătate și cu reședința în țară și alegătorii înscriși în listele electorale permanente din străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare din țară cu aplicarea corespunzătoare a art. 1-3.

(6) Documentele care atestă reședința în străinătate sunt prevăzute prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 373/2024 privind în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondență la alegerile pentru Președintele României sau la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților și pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 272/29.III.2024, cu aplicarea corespunzătoare a altor asemenea ordine emise până la data alegerilor.

Art. 5. (1) Persoanele fără cetățenie română nu au drept de vot.

(2) Vechimea domiciliului sau a reședinței nu reprezintă o condiție pentru exercitarea dreptului de vot.

Care sunt regulile de vot la alegerile prezidențiale?

Alegătorii pot vota în țară unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință:

• în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați, pe liste permanente – o puteți afla pe de pagina web www.registrulelectoral.ro
  • În București, votați la secția unde sunteți arondat/ă, nu puteți vota pe listă suplimentară în alt sector.
• în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare

Dacă alegătorul este omis din lista permanentă, va fi înscris/ă pe lista suplimentară. Dacă alegătorul care nu și-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul sau reședința votează fie la secția de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris, fie la oricare altă secție de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară.

Alegătorul cu mobilitate redusă poate vota la orice secție de votare care îi asigură accesul la vot, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară dacă nu este înscris în lista electorală permanentă a secției de votare respective.

Lista cu secțiile de votare poate fi găsită aici. Puteți găsi secțiile și pe harta dezvoltată de Autoritatea Electorală Permanentă 

Alegătorii pot vota în străinătate, inclusiv vineri (de la ora 12) și sâmbătă:

• fără înregistrare: la oricare din secțiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare. Spre deosebire de alegerile parlamentare, la prezidențiale puteți vota în străinătate dacă nu ai domiciliul sau reședința stabilite acolo. Puteți vota dacă locuiți acolo, sunteți turist sau în trecere în ziua respectivă.
• cu înregistrare (opțional): Votul nu este condiționat de înscrierea în Registrul electoral, dar alegătorii se pot înscrie și în Registrul electoral ca alegător în străinătate, între 1 aprilie și până cel târziu cu 15 zile de la începerea perioadei electorale. Avantajul este că se pot organiza secțiile de votare la solicitarea a cel puțin 100 de alegători care se înscriu în Registrul Electoral, în alte localități decât cele menționate anterior. Autoritatea Electorală Permanentă a lansat platforma web www.votstrainatate.ro, unde alegătorii se pot înscrie pentru votul în secție. Trebuie să introduceți numele și CNP-ul, țara, localitatea sau subdiviziunea teritorială unde vreți să votați, precum și date de contact. Trebuie să atașați și o fotografie/copia scanată a actului de identitate. Cei care se înregistrează sunt înscriși în listele permanente pentru străinătate. Dacă alegătorii nu pot vota la secția unde sunt arondați, votează pe liste suplimentare în alte secții din străinătate.

Votul în avans 

Alegătorii din străinătate pot vota și în avans, conform următorului program:

Vineri (22 noiembrie / 6 decembrie)  – 12.00 –  21.00
Sâmbătă (23 noiembrie / 7 decembrie) – 7.00 -21.00
Duminică  (24 noiembrie / 8 decembrie) – 7.00 -21.00 (cu posibilitatea de prelungire până la 23:59 dacă la ora 21 există alegători la coadă)

• • prin corespondență, alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înscrie pe pagina www.votstrainatate.ro, între 1 aprilie a anului în care au loc alegerile şi până la 45 de zile înainte de data votării (17 octombrie). Alegătorii  sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă. Înregistrarea este valabilă pentru ambele tururi de scrutin.Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării (21 noiembrie / 5 decembrie, ora 23:59), inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul. Alegătorul pentru care biroul electoral pentru votul prin corespondență a înregistrat primirea plicului exterior nu își poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secției de votare. În ziua alegerilor, SIMPV va verifica dacă alegătorul a votat prin corespondență.

Cum pot afla unde sunt arondat/ă?

Adresa la care un alegător este arondat poate fi aflată de pe site-ul registrulelectoral.ro

Care este diferența dintre domiciliu și reședință?

Domiciliul, conform art. 87 din Codul Civil, „este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală”. Astfel, deoarece domiciliul este necesar pentru exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești, adresa de domiciliu va fi cea trecută pe actele de identitate.

Reședința, conform art. 88 din Codul Civil, „este în locul unde îşi are locuinţa secundară”. Pentru declararea locuinței secundare, este necesară obținerea vizei de flotant (viza de stabilire a reședinței). Conform OUG 97/2005 reședința este acolo unde persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu. Adresa secundară este necesară, de exemplu, pentru studenții care stau la cămin sau atunci când stați în chirie în alt oraș. Reședința poate fi declarată și în cea de-a doua casă pe care o dețineți într-o altă localitate.

O persoană nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă, chiar dacă are mai multe proprietăți. În cazul în care deţine mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele.

Vezi și: Procedură privind obținerea vizei de flotant (viza de stabilire a reședinței)

De ce trebuie să îmi înregistrez reședința?

Spre deosebire de prezidențiale sau europarlamentare, la locale, alegătorul este direct legat de autoritățile locale din localitatea respectivă, iar la parlamentarele listele sunt județene. Cu alte cuvinte, un alegător cu domiciliul sau reședința în Constanța nu poate vota pentru primarul din Baia Mare dacă nu îți stabilește domiciliul sau reședința acolo.

Când pot să îmi înregistrez reședința și pe ce perioadă?

Potrivit OUG 97/2005, dacă locuiți mai mult de 15 de zile la o adresă diferită față de cea din domiciliu, puteți iniția procedurile pentru obținerea vizei de flotant.

Aceasta se acordă pe o perioadă de cel mult un an, iar la schimbarea adresei sau la expirarea perioadei trebuie reînnoită.

O modificare recentă a legislației a stabilit că mențiunea nu se înscrie în actul de identitate dacă la adresa respectivă sunt înregistrate mai mult de zece persoane – cu excepțiile menționate mai jos.

(1) Mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară.

(2) Mențiunea privind stabilirea reședinței se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței.

(3)Nu poate fi înscrisă în actul de identitate mențiunea privind reședința, dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Prevederile art. 28 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.[adică limita nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresa membrilor familiei extinse și nici pentru persoanele fizice care nu posedă act de identitate și sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituții de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative]

Art. 31 din OUG 97/2005

Cum îmi stabilesc reședința (viza de flotant)?

Procedurile privind stabilirea reședinței sunt reglementate de OUG 97/2015 și prin prin HG 295/2021 (normele metodologice aferente OUG 97/2005). Persoana interesată trebuie să depună o cerere la serviciul comunitar de evidență a persoanei unde este arondată adresa de reședință. În situația în care solicitantul nu este proprietar și nu deține o dovadă de proprietate a spațiului locativ, găzduitorul trebuie să își  exprime consimţământul prin completarea rubricii corespunzătoare din Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei. Găzduitorul poate fi o persoană fizică sau juridică.

Dacă proprietarul nu se poate deplasa prezenta la momentul depunerii cererii împreună cu solicitantul, declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată la:

• notarul public din ţară
• în faţa poliţistului din structurile teritoriale ale Poliţiei Române
• la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate
• la autorităţile străine competente – declaraţia de primire în spaţiu va fi prezentată tradusă şi legalizată potrivit normelor legale în vigoare.

Declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată, cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii, la notarul public din ţară ori în faţa poliţistului din structurile teritoriale ale Poliţiei Române şi, cu cel mult 6 luni înainte de această dată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autorităţile străine competente.

Solicitantul trebuie să prezinte:

• actul de identitate, în original, care se restituie titularului după ce a fost verificată identitatea solicitatului;
• documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie.  – vezi aici lista de documente

(1) Pentru eliberarea dovezii de reşedinţă, persoana interesată se adresează S.P.C.E.P. pe raza căruia locuieşte temporar, unde depune personal următoarele documente:

a) actul de identitate, în original, care se restituie titularului după ce a fost verificată identitatea solicitatului;

b) documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie;

c) dovada achitării contravalorii dovezii de reşedinţă.

(2) În situaţia în care dovada adresei de reşedinţă se face potrivit art. 28 alin. (1) lit. b) din OUG 97/2005 [adică cu declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spaţiu] consimţământul găzduitorului se consemnează pe cererea pentru eliberarea dovezii de reşedinţă, în prezenţa personalului S.P.C.E.P.

(3) În situaţia în care găzduitorul ori reprezentantul legal/persoana împuternicită nu se poate prezenta la momentul depunerii cererii împreună cu solicitantul, declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată la notarul public din ţară, în faţa poliţistului din structurile teritoriale ale Poliţiei Române, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autorităţile străine competente. În acest ultim caz, declaraţia de primire în spaţiu va fi prezentată tradusă şi legalizată potrivit normelor legale în vigoare. Declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată, cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii, la notarul public din ţară ori în faţa poliţistului din structurile teritoriale ale Poliţiei Române şi, cu cel mult 6 luni înainte de această dată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autorităţile străine competente.

(4) Declaraţia găzduitorului, prevăzută la alin. (3), se prezintă de solicitant odată cu depunerea documentelor pentru eliberarea dovezii de reşedinţă.

Art. 86 din HG 295/2021 – Normele metodologice

Persoana care găzduieşte o altă persoană care nu are înscrisă în actul de identitate adresa la care locuieşte efectiv după trecerea termenului prevăzut la art. 31 alin. (1) are obligaţia de a se prezenta împreună cu aceasta la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul, în vederea exprimării consimţământului de primire în spaţiu, făcând excepţie persoanele prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a). [adică persoana care locuieşte la o altă adresă decât cea de domiciliu, în interesul serviciului sau în scop turistic;]

Art 36 din OUG 97/2005

Există excepții de la reglementările care stabilesc că adresa de reședință se stabilește cu acordul proprietarului, pentru persoanele care solicită stabilirea reședinței în locuri de cazare în comun, cum ar fi cămine, campusuri, instituții de ocrotire etc. În aceste cazuri, reședința se stabilește cu declarația scrisă a conducătorului instituției.

Studenţii cazaţi în campusuri universitare pot depune cererea personal ori prin intermediul administratorilor imobilelor.

Pentru persoanele care solicită stabilirea reşedinţei în locuri de cazare în comun – cămine/internate şcolare, campusuri universitare, instituţii de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative, dovada adresei de reşedinţă se face cu declaraţia scrisă a conducătorului instituţiei sau centrului ori a persoanei abilitate de acesta, consemnată pe cerere la rubrica destinată consimţământului titularului spaţiului de locuit, prin înscrierea numelui de familie şi a prenumelui, a seriei şi numărului actului de identitate, a datei şi a semnăturii peste care se aplică, opţional, ştampila instituţiei în cauză.

Art. 88 din HG 295/2021 – Normele metodologice

Studenţii cazaţi în campusuri universitare pot depune cererea personal ori prin intermediul administratorilor imobilelor, sens în care se completează tabelul întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20.

Art. 89 din HG 295/2021 – Normele metodologice

Modele de cereri

Care sunt regulile de vot la alegerile europarlamentare?

Alegătorii pot vota în țară unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință:

• în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați, pe liste permanente
• în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare

Alegătorii pot vota în străinătate

• la oricare din secțiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare. Spre deosebire de alegerile parlamentare, la europarlamentare poți vota în străinătate dacă nu ai domiciliul sau reședința stabilite acolo. Poți vota dacă locuiești acolo, ești turist sau ești în trecere în ziua respectivă. Vei vota pentru aceeași listă de candidați, întrucât nu există liste separate penru străinătate.

Alegătorii comunitari – cetățeni ai altor țări EU cu domiciliul sau reședința în România care s-au înscris în listele speciale pentru a vota pentru reprezentanții României – votează la secția de votare unde sunt arondați sau la orice altă secție de votare dacă nu se află în localitatea respectivă. Un alegător poate vota o singură dată, pentru reprezentanții unei singure țări.

Alegătorii comunitari pot vota în țară unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință:

• în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați, conform copiei de pe listele speciale
• la altă secție de votare –  votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale.

Alegătorii comunitari pot vota în străinătate

• votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de AEP, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale.

Care sunt regulile pentru alegerile locale?

Alegătorii pot vota unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință, dacă este cazul:

1. 1. în localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate/buletin) dacă nu au altă reședință sau dacă nu au depus cerere pentru viza de flotant la birourile pentru evidența persoanelor pentru înregistrarea reședinței
   2. în localitatea de reședință (unde au viza de flotant)
      1. pe listele permanente, dacă au depus în prealabil o cerere la primăria respectivă cu 45 de zile înainte de data alegerilor (25 aprilie), dar doar dacă au obținut dovada reședinței cu 6 luni înaintea datei alegerilor – adică până cel târziu pe 10 aprilie (inclusiv). În acest caz, vor fi radiați de pe lista permanentă din localitatea de domiciliu și îşi exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă numai în circumscripţia electorală unde îşi au reşedinţa.
      2. pe listele suplimentare: alegătorii cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință pot vota în localitatea de reședință pe liste suplimentare sau în localitatea de domiciliu, pe liste permanente. Reiterăm că pot vota în localitatea de reședință doar dacă și-au stabilit reședința cu șase luni înaintea datei alegerilor. Dacă nu s-au încadrat în această perioadă, pot vota doar la adresa de domiciliu.
         Alegătorul respectiv nu mai poate vota și la secția unde este arondat conform domiciliului dacă a votat deja la secția unde are reședința, sau invers. Votul multiplu este infracțiune prevăzută de Codul Penal.
   3. alegătorii cu domiciliul în străinătate pot vota doar în țară și doar dacă și-au stabilit reședința în țară înainte de 11 aprilie 2024. Altfel, nu pot vota la alegerile locale. În străinătate nu se votează la alegerile locale.

Cum pot vota la locale cu viză de flotant/reședință?

Dacă stați într-o localitate și nu aveți documente care să dovedească șederea, nu veți putea vota pentru autoritățile locale din localitatea respectivă. Așadar, sunt 2 pași care trebuie urmați: obținerea reședinței (viza de flotant) și înregistrarea în Registrul Electoral cu adresa de reședință (opțională).

Dacă alegătorul stă la o adresă diferită față de cea din domiciliu, trebuie să parcurgă pașii de mai jos:

A. Dacă fac o cerere de înscriere în Registrul Electoral la primărie

Alegătorii care și-au stabilit reședința într-o altă circumscripție electorală înaintea alegerilor locale (localitate) pot face o cerere pentru a vota pe liste permanente în circumscripția respectivă – conform modelului din Hotărârea AEP nr 8/2016. La alegerile locale, fiecare localitate este considerată o circumscripție diferită; sectoarele Bucureștiului sunt circumscripții diferite. În iulie 2023 a fost modificată Legea 115/2015, stabilind că alegătorii trebuie să își stabilească reședința cu șase luni înainte de ziua alegerilor, pentru a putea vota la o secție din localitatea respectivă. Nu există un termen maxim pentru stabilirea reședinței, raportat la data alegerilor, dar există un termen de 45 de zile înaintea datei alegerilor în care alegătorii trebuie să se înscrie în Registrul Electoral. 

Cererea este valabilă doar pentru scrutinul respectiv, adică nu se aplică și la alegerile următoare.

Un alegător care s-a înscris în Registrul Electoral cu adresa de reședință nu mai poate vota la adresa de domiciliu pentru alegerile respective.

Cu toate acestea, un alegător poate vota și dacă și-a stabilit adresa de reședință dar nu s-a înscris în Registrul Electoral, ținând cont de perioada de înregistrare de 60 de zile. Detalii aici.

Legea 115/2015, Art. 18

(1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa de mai mult de 6 luni înaintea datei scrutinului în circumscripţia electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă pentru scrutinul respectiv.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) îşi exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă numai în circumscripţia electorală unde îşi au reşedinţa.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor figura numai în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale unde îşi au reşedinţa.

(4) În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară, în condiţiile prevăzute la art. 85 alin. (2) – (4), persoanele prevăzute la alin. (1) care nu au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă.

(4¹) Cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală de mai puţin de 6 luni înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul. Ca excepție pentru alegerile din 2024, conform OUG 21/2024 –Art. 14. — ”Prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (4¹) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din data de 9 iunie 2024, cetățenii cu drept de vot care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 60 de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul.”

(5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară, în condiţiile prevăzute de art. 85 alin. (2) – (4), persoanele omise din lista electorală permanentă, care se prezintă la vot.

Art. 19.

Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.

B. Dacă nu mă înscriu în Registrul Electoral

Un alegător care are o nouă adresă de reședință înregistrată și nu s-a înscris în Registrul Electoral poate vota pe liste suplimentare în circumscripția respectivă (de reședință, unde are adresa din viza de flotant) sau pe liste permanente în circumscripția unde își are domiciliul (adresa din cartea de identitate / buletin). Din 2024, votarea la adresa de reședință pe liste suplimentare se poate face doar dacă alegătorul s-a înregistrat la primărie cu cel puțin 60 de zile înaintea datei scrutinului.

Alegătorul respectiv nu mai poate vota și la secția unde este arondat conform domiciliului dacă a votat deja la secția unde are reședința. Votul multiplu este infracțiune prevăzută de Codul Penal.

(4¹) Cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală de mai puţin de 6 luni înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul. 

Art 18 din Legea 115/2015

Înainte de a vota, documentul alegătorului este scanat cu ajutorul tabletei SIMPV, care identifică unde este acesta arondat și dacă a mai votat.

(3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secția de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:

[…] d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă și are domiciliul în raza teritorială a secției de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reședință; […]

e) persoana care s-a prezentat la vot și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin.

(4) În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare:

b) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secție de votare;

c) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare unde a fost arondat conform reședinței, în cazul în care acesta face parte dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1);

d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul în raza teritorială a secției de votare respective și nu face parte dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1); în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secție de votare, președintele biroului electoral al acelei secții de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens și va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredințează buletinele de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”;

Art 85 din Legea 115/2015

Hotărârea Biroului Electoral Central nr.20H/16.04.2024 privind aplicarea unitară a dispozițiilor art. 18 din Legea nr.115/2015, cu modificările și completările ulterioare clarifică cum se votează în funcție de data de stabilire a reședinței.

Art. 1. – (1) La alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în străinătate care și-a stabilit reședința în țară anterior datei de 11 aprilie 2024 și nu este înscris în lista electorală permanentă în condițiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, și care se prezintă la vot la secția de votare la care este arondată strada unde își are reședința, își va putea exercita dreptul de vot la respectiva secție de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare.

(2)La alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în străinătate care și-a stabilit reședința în țară începând cu data de 11 aprilie 2024 nu poate exercita dreptul de vot.

(3) La alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în țară care și-a stabilit reședința într-o altă unitate administrativ-teritorială din țară anterior datei de 11 aprilie 2024 și nu este înscris în lista electorală permanentă în condițiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, și care se prezintă la vot la secția de votare la care este arondată strada unde își are reședința, își va putea exercita dreptul de vot la respectiva secție de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare.

(4) La alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în țară care și-a stabilit reședința în țară începând cu data de 11 aprilie 2024 își va putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își are domiciliul.

(5) Alegătorul care își exercită dreptul de vot în condițiile alin. (3) este radiat din lista electorală permanentă existentă la secția de votare din țară în a cărei rază domiciliază, la solicitarea președintelui biroului electoral al secției de votare, transmisă prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

(6) Actul de identitate face dovada identității, a cetățeniei române, a adresei de domiciliu și, după caz, a adresei de reședință în plus, proba reședinței se poate face și cu dovada de reședință, care constă în mențiunea privind reședința înscrisă pe un document care va însoți cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate și cartea de identitate provizorie.

C. Alegătorii cu domiciliul în străinătate

Aceștia pot vota doar în țară și doar dacă și-au stabilit reședința în țară înainte de 11 aprilie 2024. Altfel, nu pot vota la alegerile locale. Dacă au făcut cerere la primărie până pe 25 aprilie pentru a fi înregistrați în Registrul electoral vor vota pe liste permanente, iar dacă nu au făcut această cerere vor vota pe liste suplimentare.

În străinătate nu se votează la alegerile locale. 

Câteva exemple de situații pentru alegerile din 9 iunie

• am domiciliul în Constanța și nu am nicio reședință în altă localitate – pot vota la ambele alegeri în Constanța, la secția de votare unde sunt arondat/ă, pe liste permanente, dacă mă aflu în localitate. Dacă nu mă aflu în localitate pot vota doar pentru europarlamentare, pe liste suplimentare.
• am domiciliu în Constanța și reședință înregistrată la Iași, cu mai mult de 60 de zile înainte de data alegerilor, dar nu m-am înscris în Registrul Electoral cu adresa de reședință cel târziu 45 de zile înaintea datei alegerilor. În ziua alegerilor sunt la Iași. Pot vota pentru europarlamentare, dar și pentru locale, unde voi fi înscris/ă pe listele suplimentare, întrucât nu mi-am înregistrat adresa de reședință la primărie, în Registrul Electoral. Dacă sunt la Constanța în ziua respectivă, pot vota pentru ambele alegeri – pentru locale votez pe lista permanentă, întrucât sunt înregistrat/ă cu domiciliul.
• am domiciliu în Constanța și reședință înregistrată la Iași, cu mai mult de șase luni înainte de data alegerilor și m-am înscris în Registrul Electoral cu adresa de reședință, cu mai mult de 45 de zile înaintea datei alegerilor. În ziua alegerilor mă aflu la Constanța. Pot vota pentru europarlamentare, dar nu și pentru locale, întrucât mi-am înregistrat adresa de reședință la Iași, iar legea stabilește că alegătorii nu mai pot vota la adresa de domiciliu, dacă și-au înscris reședința în Registrul Electoral.
• am domiciliu în Constanța și reședință înregistrată la Iași, cu mai puțin de 60 de zile înainte de data alegerilor. În ziua alegerilor mă aflu la Iași. Pot vota doar la europarlamentare (pe liste suplimentare), dar nu și pentru locale, întrucât termenul limită pentru înregistrarea reședinței este de 60 de zile.
• am domiciliu în Constanța și stau în Iași, dar nu am înregistrată nicio reședință. În ziua alegerilor sunt la Iași. Pot vota doar la europarlamentare (pe liste suplimentare), dar nu și pentru locale, întrucât am domiciliul la Constanța și trebuie să votez unde sunt înregistrat.
• am domiciliul la Constanța, am adresa de reședință în străinătate și mă aflu în ziua respectivă în afara țării. Pot vota doar la europarlamentare (pe liste suplimentare), întrucât la locale nu se votează în afara țării.
• am domiciliul în sectorul 3 și mă aflu în sectorul 1. Nu pot vota, întrucât București este o singură circumscripție și, deci, trebuie să mă duc la secția unde sunt arondat/ă.
• am domiciliul într-o altă țară și nicio reședință înregistrată. Nu pot vota decât la europarlamentare la orice secție de votare, pe liste suplimentare.
• am domiciliul într-o altă țară și reședința în România (carte de identitate provizorie). Pot vota la europarlamentare în străinătate sau la orice secție de votare din țară (pe liste suplimentare). Pot vota la locale la secția unde sunt arondat/ă conform reședinței, doar dacă reședința e înregistrată cu mai mult de 60 de zile înaintea alegerilor.
• am domiciliul într-o altă țară și reședința în România, dar mi-am înregistrat-o cu mai puțin de 60 de zile înaintea alegerilor. Pot vota doar la europarlamentare, întrucât pentru a vota la adresa de reședință aceasta trebuie înregistrată cu cel târziu 60 de zile înaintea alegerilor.

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.