English
Votarea in Parlament saptamana aceasta a proiectului Legii Asistentei Sociale e o ocazie de a distinge intre politici sociale sustenabile si populism. Proasta administrare in multe tari europene a trimis statul asistential in colaps, tragand in jos economia, in timp ce alte tari cu cheltuieli sociale mari nu au avut probleme majore. Problema nu este statul asistential, ci populismul care se exprima asistentialist alegand o jumatate dintr-un model si jumatate din celalalt, incercand sa cumpere voturi si de la cei care isi doresc protectie sociala crescuta si de la cei care vor sa plateasca taxe mici. Un stat socialist la cheltuire si anarho-libertarian la incasare este un stat falimentar si aceasta marcheaza diferenta intre politica din Suedia si cea in Grecia (Italia, Romania, etc).
Despre optiunile reale, si lasand la o parte ipocrizia electorala, aici.