După cum zicea cineva, speranţele de a rezolva Oltchim-ul cumpărând de la Petrom şi redeschizând Arpechim-ul seamănă cu ideea de cumpăra şi creşte o vacă pentru că îţi trebuie o dată pe lună un pahar de lapte.
Ştiu că vi s-a acrit de subiect ca de mere pădureţe, dar promit să fie ultima oară când vorbesc de Oltchim; cel puţin eu. Şi în plus, nu va fi cu Dan Diaconescu. E vorba de inepţia managerială, an după an, a acelei generaţii de ingineri care au construit marea industrie socialistă a lui Ceauşescu (în cazul de faţă, reprezentată de d-l Roibu); şi de eşecul în a-i înlocui sau a-i controla mai eficient al generaţiei care a venit după aceea (între care mă număr şi eu). Ştiţi, cohorta imensă de ingineri şcoliţi în anii ’80, de care se zicea la vremea aceea că ţara avea atâta nevoie, fără să ştie prea bine ce să facă cu ei.
› citește restul articolului (revista22.ro)