Alegerile din București 2025 pe TikTok

Autor: Voinea Madalina

Contribuții: Septimius Pârvu

După doi ani de campanii electorale încheiem anul cu alegerile la Primăria Capitalei, într-un scrutin extrem de strâns. Pe cât de strâns pare a fi în realitate, nu am putut să nu observăm pe TikTok o campanie cu probabilitate mare de comportament inautentic coordonat (CIB) care a propulsat candidatul Daniel Băluță în feed-urile bucureștenilor insistent, constant și organizat. Vorbim de o campanie destul de simplă, cu metode de organizare testate în alegerile prezidențiale din România și în Republica Moldova.

Mai exact, am colectat 601 de videoclipuri de susținere a lui Daniel Băluță publicate în luna noiembrie, distribuite de pe 46 de conturi cu potențial inautentic. Opt dintre aceste conturi sunt superstaruri, cu 22 de milioane de vizualizări, deși au în medie doar 100-200 de urmăritori fiecare.

 

Aici trebuie făcută o mențiune:  această analiză nu are drept scop și nici nu ar putea să evalueze impactul electoral al acestui tip de campanie mascată din mediul online. Eficiența acestor promovări este dependentă de o multitudine de factori, mergând de la credibilitatea candidaților, condițiile dezbaterilor (inclusiv absența lor) din viața reală, situația de pe restul rețelelor, opțiunile alegătorilor, etc. Pe scurt, EFOR nu susține ideea că o rețea socială dictează preferințele electorale ale votanților; votul este un act individual influențat din foarte multe direcții.

1.Ce putem vedea mai exact? – Principala anomalie identificată

Promovarea lui Daniel Băluță

 

Sursa TikTok

Deși am identificat 46 de conturi active (și alte câteva zeci care și-au șters activitatea) care îl promovează pe Daniel Băluță după aceeași rețetă, opt dintre ele domină promovarea candidatului pe TikTok. Mai exact, folosind principalul hashtag de promovare a candidatului pe TikTok #danielbaluta cu 60.9 milioane de vizualizari în luna noiembrie, am colectat 601 videoclipuri, dintre care 354 au peste 10,000 de vizualizări. Dintre acestea 249 cele mai populare videoclipuri despre Daniel Băluță au fost create de rețeaua inautentică descoperită de noi. Cu alte cuvinte, 70,3% din conținutul viral despre Băluță vine din aceste conturi în luna noiembrie.

Prin comparație din contul oficial au intrat în topul de viralitate (cel puțin 10,000 de vizualizări) doar 64 de videoclipuri, adică aproximativ 18%. Majoritatea acestor videoclipuri virale din noiembrie folosesc aceleași 10 hashtag-uri: #sector4 #romania #danielbaluta #bucurestiromania #sector1 #sector2 #sector3 #sector5 #sector6

Ce înseamnă când principalul conținut de promovare al unui candidat este făcut de conturi anonime?

Pe lângă lecția cea mai amară a alegerilor în mediul online, adică lipsa transparenței, înregistrăm aici un mare eșec din partea platformelor de a impune niște mecanisme de siguranță minime pentru a evita astfel de manipulare informațională. Vorbim de o campanie leneșă, cu o complexitate redusă și probabil costuri mici, cu voluntari dacă e să speculăm, sau o firmă de marketing care a avut un program de postare zilnic pe un număr definit de conturi.

Când un cont cu 239 de urmăritori, bucuresti.now are constant videoclipuri virale ajungând chiar și la 1.2 milioane de vizualizări per bucată, ne punem serios întrebarea despre integritatea serviciilor pe care platformele de social media le oferă, cu precădere când vorbim de viralizarea conținutului politic. In asemenea cazuri platforma are o mare responsabilitate de a nu permite să devină un instrument de manipulare, contribuind cu propriul algoritm la acest fenomen de-a dreptul absurd, dar ieftin și facil pentru promovare electorală mascată.

Nu bănuim această campanie de vreo complexitate ascunsă, ci de exploatarea unor vulnerabilități sistemice prin care platformele de social media sunt infiltrate atât de ușor şi manipulate în a oferi disproporționat o voce mai mare politicienilor care beneficiază de astfel de conturi, o problemă care nu poate fi mascată cu pretextul interesului organic al utilizatorilor pentru acești candidați. Anca Alexandrescu prin comparație, o prezență tradițională pe TikTok, a fost aparent detronată de aceste conturi care îl promovează pe Daniel Băluță.

În acest context, în care platformele au interzis reclama politică transparentă, declarată prin mecanismul lor de reclamă oficială, ce le rămâne de făcut actorilor politici cinstiţi? Ei au doar două variante:

• Să joace în continuare după reguli şi să fie învinşi de nişte rețele inautentice, sau
• Să-și creeze la rândul lor astfel de campanii ca să poată lupta cu arme egale

Scenariu de interpretare a rețelei inautentice coordonate – Tiparele urmăritorilor

Pentru a analiza urmăritorii fiecăruia dintre cele opt conturi principale care au produs 22 de milioane de vizualizări într-o lună exclusiv cu conținut politic de promovare a candidatului Daniel Băluță, am utilizat o analiză bazată pe clasificarea fiecărui cont într-o categorie de risc. Un cont suspectat de a fi neautentic a fost inclus în analiză numai dacă se încadra în categoria de risc mediu sau ridicat; cele cu o categorie scăzută au fost excluse.

Am utilizat un model de analiză (script Python cu un model heuristic) care combină mai mulți parametri pentru a calcula probabilitatea ca un cont să fie neautentic. Modelul analizează comportamente suspecte, cum ar fi: zero videoclipuri, dar mulți urmăritori; aprecieri fără conținut propriu; raport neobișnuit între urmăritori și persoane urmărite; profiluri goale, fără biografie/avatar; modele repetitive în numele de utilizator și cuvinte cheie click-bait. Suma acestor comportamente generează un scor de risc: ridicat, mediu sau scăzut.

Sursa TikTok

Vă rugăm să rețineți: Nu analizăm suprapunerea dintre urmăritori organici, care pot fi interesați în mod natural de aceleași conturi. Analizăm suprapunerea celor suspecți (conturi goale, scanate și clasificate ca prezentând un risc mediu/ridicat de către CIB). Acest lucru ne permite să analizăm cât de des apar aceleași grupuri suspecte în alte conturi care promovează același conținut.

Rezultate

Din totalul de 1286 de urmăritori colectați, 713 (55,4%) au fost clasificați ca având risc ÎNALT sau MEDIU de a fi conturi false, am analizat distribuția acestor urmăritori între cele 8 conturi principale). În primul rând, vedem conturi unde suprapunerea este mare precum ajunul.de.maine – doza.romniei-202: împart 82.8% aceiași urmăritori (conturi goale),  victoria.emma.voi- bucuresti365: 77.6%,  ajunul.de.maine – linkalazar: 77.6%, victoria.emma.voi – bucurestinow: 75.9%

Clusterul format în jurul conturilor bucurestinow, ilinkalazar, doza.romniei-202, victoria.emma.voi, ajunul.de.maine și pelimbatuturor arată o suprapunere de 50-83% a urmăritorilor care sunt ei înșiși clasificați ca având risc ridicat pentru CIB (Comportament Inautentic Coordonat.

Ce înseamnă această suprapunere de urmăritori suspecți? Când spunem că ajunul.de.maine și doza.romniei-202 au o suprapunere de 82.8%, înseamnă că din cei 58 de urmăritori suspecți ai contului ajunul.de.maine (dintr-un total de 133 de urmăritori ai contului),48 de urmăritori suspecți (82.8%) urmăresc AMBELE conturi.

 

2. Alte tipare de viralizare identificate

Situația candidatei Anca Alexandrescu

Ecosistemul de conturi care o promovează pe Anca Alexandrescu este din zona mișcării auto-intitutlate suveraniste, contul realitatea.plus fiind principalul cont de susținere.

Un alt cont care ne-a atras atenția este presupusa agenție de marketing Swapera pe care am identificat-o în noiembrie 2024 promovând partidul POT și pe Ana Maria Gavrilă înainte de alegerile parlamentare. Și de data aceasta ne este neclar ce reglementări se aplică pentru conturile care se declară companii de influencer marketing, precum cea identificată de noi un cont care crește pagina folosind conținut de divertisment, iar apoi postează conținut politic, contra cost. Pe de o parte, trebuie să discutăm de cum reglementează platforma aceste conturi și dacă trebuie să își declare identitatea pentru a avea o trasabilitate în viața reală. Pe de altă parte, trebuie să discutăm și de obligațiile companiilor de marketing care acționează în online de a își declara identitatea și de a raporta și semnala publicitatea politică.

Nu în ultimul rând potențiale semnale de conturi inautentice au început să crească la începutul lunii noiembrie, precum contul ancaalexandrescufp cu 127.000 de urmăritori, un cont presupus de fan, dar care a postat doar două videoclipuri în perioada octombrie-decembrie. Asemenea și contul alexandrescuanca2025, un cont care postează frecvent despre teme generale de interes conexe realitatea.plus, AUR, dar nu o promovează direct și constant pe Anca Alexandrescu, în ciuda faptului că are o audiență de 66.000 de urmăritori. Nu în ultimul rând, am monitorizat contul creat în ultimele luni ancaalexandrescuprimar care a avut o creștere destul de rapidă de 128.000 de urmăritori, cu sub 1% urmăritori din Nigeria, o potențială amplificare inautentică.

Însă, contul pare inactiv în acest moment și nu putem estima mai multe date despre amploarea sau potențiala amploare a acestei promovări.

Anti-campanie Cătălin Drulă și Ciprian Ciucu

Am decis să analizăm prezența candidaților împreună din cauza faptului că ambii au o pondere aproximativ egală de conținut negativ și pozitiv înregistrat în luna noiembrie, conținut creat de conturi anonime care creează exclusiv conținut de tip anti-campanie împotriva lui Ciprian Ciucu, Catalin Drula si Anca Alexandrescu. Cu toate acestea, pentru candidații USR si PNL aceste conturi au avut o pondere semnificativă din totalul vizibilității înregistrate pe principalele hashtag-uri asociate cu aceștia. În ceea ce privește conturi pozitive, am identificat câteva conturi fără o identitate clară precum ciprianciucupmb, pare un alt cont oficial sau littleone.raul, drula.pentru.bucu, însă este incert dacă ele reprezintă conturi de campanie sau susținători reale, în acest moment nu am identificat semnale adiționale de coordonare inautentică în afara trasabilității unei identități clare.

Aici linia fină este între dreptul la liberă exprimare și implicit dreptul de a posta sub anonimat și folosirea acestui drept de către partidele politice pentru a face publicitate politică mascată.

Concluzii

Înainte de orice război hibrid cu Rusia, vă propunem să ne uităm și la noi în grădina partidelor politice tradiționale, unde avem un fenomen real în care începe folosirea acelorași tehnici de promovare, fie din disperarea de a prinde din urmă propaganda online deja stăpânită de partidele extremiste, fie fiindcă au realizat la rândul lor ce oportunităţi grozave de manipulare a publicului există.

Ce dorim însă să subliniem la sfârșit de 2025 este că deja avem o nouă tehnică de promovare nedeclarată pe care o întâlnim la fiecare alegeri: construirea de rețele inautentice, mai leneșe sau mai complexe, care folosesc un mix de persoane reale care se comportă coordonat, plătit sau nu, conturi anonime care ajung să fie mult mai populare în promovarea candidaților decât conturile oficiale și care creează exclusiv conținut politic.

După ce criterii definim acest comportament? Vă propunem să ne uităm la baza legală pe care o avem în Uniunea Europeană, mai exact Codul De Bună Practică împotriva Dezinformării integrat în “Constituția Digitală’ a europenilor Digital Services Act – DSA. Din analizele noastre, în România, fenomenul care a afectat cel mai mult integritatea alegerilor în 2024 și 2025 online este Comportamentul Inautentic Coordonat, ale cărei caracteristici le regăsim în cadrul acestui cod drept comportament nepermis pe rețele sociale definit astfel:

“    –  Crearea și utilizarea de conturi false, preluarea de conturi și amplificarea prin intermediul roboților, 

• Operațiuni de hacking și divulgare de informații,
• Uzurparea identității,
• Falsificări cu rea intenție,
• Achiziționarea de interacțiuni false,
• Mesaje plătite netransparente sau promovare de către influenceri,
• Crearea și utilizarea de conturi care participă la comportamente inautentice coordonate,
• Conduita utilizatorilor care vizează amplificarea artificială a răspândirii sau a susținerii publice percepute pentru dezinformare.” (Angajamentul 14 – Integritatea serviciilor)”

În termenii și condițiile de funcționare a marilor platforme aceste practici sunt la rândul lor sancționate deoarece afectează integritatea de funcționare a serviciilor oferite. Ce înseamnă asta? Că este o exagerare și o simplificare absurdă să spunem că Daniel Băluță ar putea câștiga alegerile exclusiv datorită unei campanii online care îl promovează pe TikTok.

Problema este însă la practica de a putea să controlezi atât de ușor ce conținut domină pe social media într-o perioadă de timp sensibilă, în care oamenii petrec timp și se informează pe social media. Și toate acestea fără a marca materialele ca publicitate politică. Atunci când discuțiile reale din societate, conturile reale și campaniile realizate în mod legal au un impact mult mai mic comparativ cu astfel de conturi anonime, considerăm că se afectează integritatea procesului electoral, oferind o voce mult mai mare și o platformă inegală pentru actorii politici care beneficiază de promovare inautentică.

În același timp, ne mințim pe noi înşine că o campanie electorală costă 810,000 de lei, cât este maximum permis pentru candidatura la funcția de primar general sau președinte de consiliu județean. Însă, în realitate, există aceste campanii nemarcate, despre care nu știm cât costă și cine le plătește, nesupravegheate de autoritățile relevante deoarece acestea nu au capacitatea de a face monitorizare pro-activă. Așadar, degeaba ne uităm pe facturi de fluturași, afișe și campanii legale dacă ne scapă toate aceste fonduri nedeclarate – fie că un candidat are cunoștință sau nu despre campaniile realizate de și/sau prin terți.

A cui este această problemă?

1. În primul rând, EFOR crede ca e responsabilitatea platformelor de a nu permite aceste practici inautentice de manipulare a fluxului informaţional. Cel mai probabil nimeni nu se uită din partea platformelor la aceste trenduri în mod real, când un think tank cu resurse limitate și un acces precar la date publice ca noi poate vedea aceste trenduri care i-au adus lui Daniel Băluță disproporționat de multe vizualizări față de restul candidaților. E clar că ori autosesizarea platformelor și așa zisele mecanisme de supraveghere a comportamentului inautentic și a unor posibile operațiuni de influență au fost pusă pe pauză, ori ele n-au fost prea bune de la bun început. Avem suficiente analize din partea Victor Ilie și Luiza Vasiliu, Public Record si Funky care să arate o problemă sistemică și pe Facebook.
2. În al doilea rând, există responsabilitatea etică și legală a partidelor politice față de cetățeni. Aici credem că un cod de conduită asumat de partidele politice de bună credință, care doresc să funcționeze într-un spațiu democratic, devine tot mai necesar. Nu fiindcă suntem naivi și credem că nu o să existe aceste practici în continuare, ci mai degrabă fiindcă este un start în a obține un angajament public pe baza căruia cetățenii pot înțelege credibilitatea și tehnicile pe care le folosesc partidele pentru a le influența votul.
3. Instituțiile românești. Înțelegem că peste tot în UE și în lume există o stare de amorțeală legată de impactul pe care îl au campaniile online, mai ales fiindcă a devenit principalul mijloc de promovare pentru multe partide politice, cu precădere pentru partidele extremiste(până acum). Cu toate acestea, repetăm recomandările EFOR de a începe să creăm capacitatea reală, într-o instituție civilă de a monitoriza mediul online în timpul perioadelor electorale. În acest sens, trebuie să renunţăm la reflexul instituțional din alegerile prezidențiale din 2025 manifestat prin task force-ul de reglementare a publicității politice, un exercițiu care a ajuns să cenzureze opinii legitime ale unor cetățeni și să demonstreze ineficiența unei încercări de a face poliția internetului. Ce trebuie făcut este să urmărim din timp rețelele virale inautentice și să reponsabilizăm și politicienii noștri în ce fac online.

Note Metodologice

Colectarea și Selecția Datelor

Analiza realizată pentru acest proiect acoperă întregul interval al lunii noiembrie și este construită pe baza unui set comparativ de date colectate anterior, în luna octombrie. Scopul a fost acela de a urmări evoluția prezenței online a principalilor candidați la Primăria București pe TikTok și de a identifica atât dinamica organică a interacțiunilor, cât și posibile forme de amplificare inautentică.

Procesul de colectare a datelor s-a bazat pe o infrastructură mixtă de instrumente tehnice și verificări manuale. Am utilizat scrapere publice și aplicații specializate precum Exolyt, Apify pentru a descărca conținutul relevant și pentru a construi o imagine coerentă a activității de pe platformă. În total, am analizat 601 videoclipuri asociate lui Daniel Băluță, 301 videoclipuri ale lui Ciprian Ciucu, același număr pentru Anca Alexandrescu și 201 pentru Cătălin Drulă. Pentru a asigura un nivel minim de vizibilitate și relevanță, am inclus doar materialele care au depășit pragul de 10.000 de vizualizări. Pentru fiecare video am colectat datele furnizate de TikTok, numărul de vizualizări, aprecieri și distribuiri, iar toate videoclipurile au fost transcrise automat pentru a permite o analiză tematică ulterioară asupra conținutului verbal.

O parte esențială a metodologiei a vizat modul în care am diferențiat activitatea organică de potențialele semnale inautentice. Pentru conturile anonime, am exclus utilizatorii care publică conținut personal sau care sunt ușor identificabili ca politicieni, influenceri ori persoane publice. Nu ne-a interesat să analizăm cetățeni autentici care își exprimă opiniile politice, nici măcar atunci când o fac sub pseudonim, ci strict acele conturi care prezintă comportamente manipulative sau un risc ridicat de inautenticitate. În această categorie am considerat conturile anonime care postează predominant sau exclusiv conținut politic, care nu au urme de activitate personală sau care reproduc sistematic aceleași materiale, uneori însoțite de elemente dezinformatoare sau teme conspiraționiste. Identificarea unei rețele cu potențial inautentic nu s-a realizat doar prin semnale automate, ci printr-un proces continuu de validare umană, tocmai pentru a limita erorile inerente într-un domeniu în care datele sunt incomplet accesibile și în permanentă schimbare.

Pentru analiza tematică a conținutului descărcat, am folosit modelarea BERTopic, un instrument care construiește reprezentări semantice ale textelor și le grupează în clustere coerente. Acest proces a fost urmat de o interpretare manuală a temelor, pentru a evita o dependență excesivă de clasificări automate și pentru a păstra controlul analitic asupra nuanțelor de discurs.

Ca orice demers de monitorizare digitală, și acesta vine cu anumite limitări. Calitatea rezultatelor depinde în mod direct de fiabilitatea datelor colectate și de parametrii tehnici ai instrumentelor utilizate; modelele de clustering pot reacționa diferit la variații minore în date; iar interpretările tematice, chiar atunci când sunt informate și riguroase, rămân totuși interpretări umane. Pentru a reduce efectele acestor limitări, metodologia a combinat procese automate cu verificări manuale.

Aceasta abordare are întotdeauna o limitare inerentă,  posibila invizibilitatea unor conturi potențial virale care nu folosesc hashtag-uri, posibil din dorința de a nu fi detectate. Nu putem exclude existența unor astfel de campanii pentru acest proces electoral pe care analiza noastră nu le-a luat în considerare din cauza limitărilor tehnice și a accesului limitat la date publice din partea platformelor.

Mențiuni finale 

De asemenea, analiza rețelei care îl promovează pe Daniel Băluță a fost analizată datorită vizibilității sale în mostra de date colectate de către noi, folosind hashtag-urile tuturor candidaților. Această analiză nu exclude existența unor campanii cu practici similare pentru alți candidați care folosesc alte hashtag-uri sau cu totul alte tehnici, tactici și proceduri care ar putea să nu ne fi fost vizibile din cazul accesului limitat la date publice pe care cercetătorii îl au din partea platformelor de social media.

În același timp, este important de clarificat modul în care interpretăm vizualizările pe TikTok. Metricul oferit de platformă, view_count, indică de câte ori un videoclip este afișat în feed, nu neapărat de câte ori este vizionat integral sau atent de către un utilizator. Această particularitate explică, cel puțin parțial, nivelul ridicat și adesea spectaculos al cifrelor de vizualizări pe TikTok în comparație cu platforme precum Meta. Fenomenul contribuie și la atractivitatea platformei în rândul utilizatorilor, care percep aceste cifre mari drept indicatori ai unei vizibilități ridicate.

În analiza de față, această distincție devine esențială: în special în contextul unei rețele care poate genera inclusiv trafic artificial, impactul real al acestor campanii rămâne dificil de estimat. Fără studii de impact riguroase,  inclusiv cercetări sociologice realizate în România, nu putem deduce din datele brute de vizualizare un efect direct asupra comportamentului politic sau asupra intenției de vot. Rezultatele trebuie interpretate cu prudență și contextualizate într-un cadru mai larg, în care cifrele nu reprezintă decât o componentă, nu întregul fenomen.