De la începutul anului, coaliţia USL 2.0 a fericit administraţiile locale cu puzderie de cadouri, de la Ordonanţa 6 cu creditele de angajament de 30 de miliarde, bani inexistenţi (zisă şi ordonanţa-Shhaideh-fără-număr), până la măririle de lefuri venite în două valuri: pentru primari şi ceilalţi aleşi, în sume fixe stabilite de lege; pentru funcţionari (grosul), în intervale care permiteau o marjă de decizie locală.
Localul a cooperat cu entuziasm în vandalizare. Primăriile s-au aruncat la salariile maxime, fără vreo socoteală de sustenabilitate, că dacă-i de la Banu’ Ghica, de ce nu? Ce-o fi mâine… om vedea. Orizontul de timp al guvernării în România s-a scurtat nu la un ciclu electoral, ceea ce era rău oricum, dar la un interval de maximum cinci-şase luni, ceea ce e catastrofal.
› citește restul articolului (revista22.ro)