Cu toate dificultățile enunțate aici, am realizat un indice al clientelismului și o Hartă interactivă a clientelismului, care arată cum au fost împărțiți acești bani pe partide și măsoară obiectiv, pornind de la date, gradul de clientelism politic. Harta acoperă anii 2004-2018.
Indicele clientelismului arată care este raportul dintre sumele primite de primarii puterii și sumele primite de primarii opoziției. Dacă alocarea ar fi fost obiectivă, atunci raportul ar fi trebuit să fie cât mai apropiat de 1. În 2007, de exemplu, raportul este de 3/1, ceea ce înseamnă că primarii puterii au primit de trei ori mai mulți bani decât primarii din opoziție. Între 2012 și 2016, raportul a fost de 2/1. Fondul de Rezervă a fost unul dintre mecanismele care a contribuit decisiv la distorsionarea proceselor de alocare.
Mai departe, am pus datele privind alocările și plățile propriu-zise pe o hartă interactivă, care ne arată câți bani a primit fiecare unitate administrativ –teritorială. După ce am pus datele cap la cap am tras câteva concluzii:
- Alocările de fonduri țin cont de logica politică. Deși nu toate proiectele sunt alocate politic, nu știm ce procent dintre ele sunt aprobate doar pe baza apartenenței politice a primarilor și câte dintre ele sunt aprobate pe baza unor calcule reale
- Independenții au primit bani pentru a susține partidul de la putere
- Schimbarea puterii poate fi o problemă pentru beneficiari, întrucât riscă să nu mai primească bani; schimbarea poate fi și în interiorul aceluiași partid (unde există diverse grupuri de putere), nu neapărat între partide. Din acest motiv, unele proiecte se pot întinde pe mulți ani
- Guvernarea şi bugetele de tip bazar scumpesc bunurile şi serviciile publice;
- Bani cu orizont de timp scurt şi afectaţi de incertitudinea alocării sunt folosiţi prost, cu eficienţă scăzută sau pe priorităţi ad-hoc;
- Bugetarea-bazar descurajează inovaţia şi investiţia în expertiză reală, pe termen lung; este oportunistă şi favorizează tranzacţiile spot;
- Atâta vreme cât regulile jocului încurajează bugetele-bazar, interesul actorilor publici pentru absorbţia de fonduri UE, mai dificile şi mai transparente, va continua să scadă, în ciuda declaraţiilor oficiale că aceastea reprezintă o prioritate;